Cuprins
- Cuprins
- Introducere 2
- 1. Generalități 3
- 1.1. Poluanţi atmosferici primari şi activităţi economice care generează poluanţii atmosferici. 3
- 1.2. Instalațiile de ardere pentru conbustibili solizi 4
- 1.2.1. Pregătirea și depozitarea carbunilor 4
- 1.2.2. Principiile de ardere a combustibililor solizi 6
- 2. Calculul dispersarii nocivitaţilor evacuate cu gazele de ardere 8
- 2.1. Date iniţiale 8
- 2.2. Calculul substanţelor nocive evacuate în atmosferă cu gazele de ardere 10
- 2.3. Calculul degajărilor maxim admisibile 11
- 2.4. Calculul concentraţiei substanţelor nocive în stratul de aer la suprafaţa solului 12
- 3. Diferite procedee de curățare a gazelor de ardere 16
- 3.1. Metode și instalații de filtrarea uscată a aerului 16
- 3.1.1. Caracteristicile cicloanelor 16
- 3.1.2. Descrierea multicicloanelor 17
- 3.1.3. Filtre puls- jet cu saci 18
- 3.2. Metode și instalații de filtrarea umedă a aerului 20
- 3.2.1. Scurbere venturi 20
- 3.2.2. Scrubere din mase plastice 21
- 3.3. Filtrarea cu carbon activ 22
- Concluzie 23
- Bibliografie 24
Extras din proiect
Introducere
În prezent factorul ecologic, de obicei, se asociază cu procesele negative ce au loc în mediul natural sub influienţa activităţii umane. în acest context, după cum afirmă profesorul V.I. Fiodorov, „ecologia se transformă dintr-o ştiinţă fundamentală în una complexă, sintetică, interdisciplinară despre legităţile existenţei vieţii pe Terra, în condiţiile influenţei crescânde a activităţii umane care modifică peisajele planetei".
Problema impactului negativ al factorului ecologic asupra dezvoltării economice şi social s-a acutizat încă din anii '60. pentru prima dată ea a fost discutată la Conferinţa mondială pentru mediu, care a avut loc la Stockholm în 1972. Peste mai bine de un deceniu a fost creată Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare în care s-a accentuat necesitatea schimbării radicale în abordarea concepţiilor de dezvoltare.
S-a ajuns la concluzia că o dezvoltare pe termen lung nu poate avea loc fără a se ţine cont de factorul ecologic, pentru care a fost propusă noţiunea de dezvoltare durabilă (ecodezvoltare). În prezent mai mult de 100 ţări ale lumii au elaborat sau definitivează concepţiile strategice ale unei atare dezvoltări în care tot mai frecvent se accentuiază rolul factorului ecologic.
Arderea sau combustia este o reacție chimică exotermă între un combstibil și un oxidant, însoțită de degajare de căldură și, uneori și de lumină(flacără).
În marea majoritate a arderilor din tehnică oxidantul este oxigenul din aer.În acest caz reacția de ardere se produce prin intermediul radicalilor reactivi. Condițiile necesare arderii se realizează prin însuși procesul de ardere, degajarea de căldură menținând temperatura înaltă, necesară producerii radicalilor.
Mecanismele arderii combustibililor reali sunt foarte complicate și nu sunt încă bine cunoscute. Tehnica arderilor obține însă rezultate satisfăcătoare luând în considerare doar compușii rezultați din ardere și efectele energetice, aspecte relativ simple.
În această lucrare se calculează dispersările nocivităţilor evacuate în atmosferă cu gazele de ardere și efectul lor asupra mediului. În scopul filtrării emisiilor de gaze sunt propuse diferite tehnici și metode de filtrare a gezelor de ardere provenite de la centralele termice.
1. Generalități
1.1. Poluanţi atmosferici primari şi activităţi economice care generează poluanţii atmosferici
Sursele principale de poluanţi atmosferici primari antropici (oxizi de sulf şi de azot, compuşii organici volatili –VHC, VOCx) sunt prezentate în tab.1
Tabelul 1. Procese generatoare de poluanţi atmosferici
Agentul nociv Activităţi umane generatoare
Bioxid de sulf Arderea combustibililor, topitorii, turnătorii, industria chimică
Oxizi de azot Explozivi, îngrăşăminte, curăţare metale, combustii la temperaturi ridicate (inclusiv motoare Diesel)
Hidrocarburi volatile (VHC) Gaze de eşapament, prelucrarea combustibililor
Aldehide (VOC) Descompunerea termică a grăsimilor şi a glicerinei
Compuşi organic volatili (VOCx) Agricultură (cultivarea plantelor, creşterea animalelor)
Din fig. 1 reiese că sunt două tipuri de poluanţi, poluanţii atmosferici primari (în primul rând oxizi de azot şi sulf, dar şi compuşi organic volatili) şi poluanţi atmosferici secundari (ozonul şi ploile / pulberile acide).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Calculul Dispersarii Nocivitatilor Evacuate in Atmosfera cu Gazele de Ardere.docx