Eliminarea deșeurilor în procesul de fabricare al zahărului

1. Introducere

V-ați gândit vreodată ce ar însemna dacă nu s-ar mai fabrica zahărul? Hai să ne gândim împreună: ceaiul de dimineață ar fi searbăd, cafeaua ar fi neagră dar amară, după o masă dulce nu ar mai fi nici un "dulce", ar lipsi prăjiturile chiar și compoturile. Toate acestea pentru că zahărul este dulce, iar dulcele place tuturor, din fragedă copilărie până la adânci bătrânețe.

Zahărul este un aliment cu o mare valoare nutritivă , care se digeră ușor eliberând în corp o mare cantitate de energie. De asemeni în concentraţie mai mare împiedică dezvoltarea microorganismelor, ceea ce contribuie la conservarea unor alimente.

Asemănător zahărului este mierea de albine, care are cam aceleași proprietăți ca și zahărul. Un stup cu 80000 de albine, produce cam 10 kg de miere într-un an, fapt ce arată că această sursă de dulce nu poate satisface toate nevoile de zahăr. Din acest motiv s-a recurs la producerea zahărului în industrii, din diferite materii prime (trestia de zahăr și sfecla de zahăr).

Patria trestiei de zahăr a fost China. Aici ea creștea sălbatică, necultivată de nimeni. Din China aceasta s-a răspândit în India, iar apoi în toată Europa. La început aceasta era vândută doar în farmacii, ca leac.

Fabricile de zahăr de acum o mie de ani erau niște ateliere primitive situate jumătate în casă, jumătate în curte. Zahărul obținut în cadrul acestor fabrici nu era foarte gustos și nici foarte curat, ca cel de azi.

Pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea chimistul german A. S. Marggraff a găsit în sfecla albă un zahăr identic cu cel din trestie. Câțiva ani mai târziu, un elev al acestui chimist a construit prima fabrică de zahăr din sfeclă. Fabrica a produs într-un an o cantitate de 4500kg zahăr, atât cât poate produce o fabrică modernă cam în 25 minute.

Federația Rusă ocupa primul loc în lume în ceea ce privește producția la hectar a sfeclei de zahăr. Creșterea nestăvilită a producției de sfeclă în această ţară se datorează aplicării metodelor agrotehnice superioare de cultivare a acestei plante, în condițiile agriculturii colective. În Federaţia Rusă există numeroase stațiuni experimentale de ameliorare a sfeclei, astfel sub conducerea unor Institute științifice de cercetare, în care se realizează o selecționare pe baze științifice a semințelor de sfeclă și se studiază condițiile optime pentru cultivarea ei.

În ţara noastră, dintr-un număr de 33 de fabrici de prelucrare a zahărului care existau în anul 1989, au mai rămas doar fabrica Bod, compania Agrana (cu fabrici în Buzău, Roman și Ţăndărei), fabrica din Oradea, care procesează și zahăr brut, iar fabricile Liești, Urziceni, Corabia, Călărași doar zahăr brut.

Zahărul brut este importat din Franța, Germania și Austria.

Industria zahărului ne dă un aliment absolut necesar corpului și de o mare valoare nutritivă, importanța ei socială fiind deci foarte mare. De aceea, statul nostru urmărește sporirea continuă a cantităților de zahăr produse de fabrici.