Gestionarea deșeurilor în Județul Ilfov

1. Scurta prezentare a judetului Ilfov

Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în SE ţării, în centrul Câmpiei Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa şi Mostiştea.

Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţa totală de 158.328 hectare (1.583 km2).

Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov este regăsit pentru prima oară într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tînăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa.

După numele pe care îl poartă, Ilfov, se pare că judeţul s-a format de-a lungul văii cu arini a râului Ilfov. Teritoriul actual al judeţului Ilfov, reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1583 km2 (0,67% din suprafaţa ţării) în prezent, faţă de 5176 km2 în anul 1937 şi 8225 km2 în anul 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea şi 26 comune).

Judeţul Ilfov este structurat din punct de vedere demografic conform informaţiilor primite de la Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Ilfov în:

• 8 oraşe – Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Voluntari;

• 32 comune - 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra.

Populaţia stabilă pe total judeţ la 1 iulie 2009 este de 312.317 persoane, din care 179.113 persoane trăiesc în mediul rural şi 133.204 persoane în mediul urban.

Populaţia structurată pe sexe se prezintă astfel:

• Zona urbană - populaţia masculină – 64.769

- populaţia feminină – 68.435

• Zona rurală - populaţia masculină – 87.246

- populaţia feminină – 91.867

Densitatea populaţiei în mediul urban este de 391,6 locuitori/km2.

La nivel de judeţ se constată o uşoară creştere a populaţiei comparativ cu anul 2008 de la 304.045 persoane, la 312.317 în anul 2009.

2. Deseuri: concept si casificare

Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca managementul deşeurilor, se referă la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide sau gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.

După provenienţă, pot fi deosebite următoarele tipuri de deşeuri:

• Deşeuri municipale şi asimilabile, care sunt deşeuri generate în mediul urban şi rural. Ele sunt grupate în:

A1 - Deşeuri menajere, provenite din activitatea casnică, magazine, hoteluri, restaurante, instituţii publice.

A2 - Deşeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hârtii, mase plastice, frunze, praf).

A3 - Deşeuri din construcţii şi demolări, provenite din activitatea de construcţii şi modernizarea şi întreţinerea străzilor.

A4 - Nămol orăşenesc, rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.

• B. Deşeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare şi cabinete medicale.

• C. Deşeuri de producţie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.

- C1 Deşeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în:

Clasa 1 Deşeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.

Clasa 2 Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice.

Clasa 3 Deşeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcţii.

Clasa 4 Deşeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.

Clasa 5 Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari, de exemplu cenuşile produse de termocentralele care funcţionează pe cărbune.

- C2 Deşeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură şi, în special, din zootehnie.

- C3 Deşeuri speciale, categorie în care intră explozibilii şi substanţele radioactive.

În România activitatea de gestionare a deşeurilor este fundamentată pe OUG 78/2000, care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activităţi cade în sarcina Ministerului Mediului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Din mediul urban (orase si municipii) şi din mediul rural rezultă deşeuri nepericuloase (un amestec estec de deşeuri menajere si asimilabile din gospodarii, institutii si agenti economici), deşeuri menajere periculoase, deşeuri inerte, deseuri din constructii si demolari, deşeuri compostabile, deşeuri energetice, etc.

In categoria de deşeuri nepericuloase (din mediul urban si rural) intră următoarele tipuri:

- deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat listate in HG 856/2002, sectiunea 20- privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase,

- deşeuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deşeurilor periculoase) de orice altă origine care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitele de deşeuri nepericuloase, in conformitate cu prevederile Ord. 95/2005.