Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila

I.Introducere

In lunile de vara si toamna, debitul cursului Dunarii este redus considerabil, conditiile de navigatie inrautatindu-se foarte mult in sectoarele vizate de proiect (Calarasi-Braila). Astfel, pe principalul brat al Dunarii, intre km 348 (amonte gura brat Bala) si km 300 (intrarea in Canalul Dunare – Marea Neagra), in medie, timp de 160 zile/an, conditia de adancime minima pentru navigatie nu este indeplinita, scazand in unele puncte critice la 1,40 m sau chiar mai putin.

Din aceasta cauza, pe parcursul acestor perioade navigatia trebuie sa se desfasoare pe bratul secundar Bala –Borcea (in prezent cu un debit mai mare decat bratul principal). Folosind acest brat secundar, distanta dintre Calarasi si Cernavoda creste cu cca.105km. In acelasi timp, din cauza gabaritelor reduse ale senalului navigabil pe traseul Bala – Borcea, precum si din cauza sinuozitatilor existente pe unele portiuni, navigatia trebuie sa se desfasoare intr-un singur sens. In plus, convoaiele mari trebuie descompuse, si uneori barjele trebuie preluate una cate una.

De asemenea, pe sectorul Dunarii, intre km 300 si Braila (km175), in perioada de vara – toamna, la niveluri medii si mici ale apelor Dunarii, navigatia se desfasoara in conditii dificile din cauza reducerii adancimilor de navigatie sub limita in zona pragurilor situate in aval de Cernavoda (km 297), Ostrovul Fasolele (km292), Alvanesti (km276), aval Harsova (km251) si Ostrovul Lupu (km 196). Din acest motiv, navele care asigura transportul marfurilor intre porturile fluvial – maritime (Braila, Galati, Tulcea) si porturile ucrainene de pe Dunare si Canalul Navigabil Dunare – Marea Neagra spre Portul Constanta nu pot fi incarcate la capacitatea lor maxima timp de aproape 5 luni pe an.

Valoarea estimata a lucrarilor, rezultata din studiul de fezabilitate are un caracter confidential,

urmand a fi organizata o licitatie pentru realizarea lucrarilor.

In documentele preliminare publice legate de acest proiect se preconiza o valoare de investitie de 40 milioane Euro, aceasta valoare descriind aproximativ amploarea proiectului.

Valoarea de investitie a fost re-evaluata in cadrul studiului de fezabilitate, valoarea reala a investitiilor urmand insa a fi definitiva numai in urma procesului de licitatie pentru stabilirea constructorului/constructorilor.

Lucrarile vor fi executate in perioada 2006 – 2009.

Proiectul urmăreşte:

1. Să realizeze adâncimea minimă de navigaţie pe braţul Dunărea Veche (2,5m adâncime, 180m lăţime pentru 94% din an - potrivit Comisiei Dunării);

2. Să atenueze eroziunea malurilor pe o lungime de 4000 m;

3. Să reducă lucrările de dragare de la 700,000 m3/an (în medie) la 300,000 m3/an.

Situatia actuala a sectorului de Dunare

Sectorul de Dunare care face obiectul proiectului este in general un sector cu un caracter natural cu habitate si resurse naturale de mare valoare. Aceasta zona a Dunarii este in mod traditional o resursa valoroasa pentru diversi beneficiari ai folosintelor fluviului din vecinatatea Dunarii sau chiar mai indepartati, prin furnizarea de apa pentru irigatii, asigurarea navigatiei, pescuit, agricultura in luncile fluviului, o sursa de nisip si pietris pentru constructii, etc.

Vechile planuri de amenajare hidrotehnica a fluviului realizate in timpul regimului communist includeau constructii de baraje mari cu rolul de a asigura alimentari cu apa, (pentru irigatii, alimentare cu apa potabila, alimentare cu apa industriala, etc), reducerea efectelor inundatiilor dar si pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie.

Proiectul va incerca sa aiba ca rezultat o combinatie rezonabila intre conditii corecte de navigatie pe sectorul de Dunare in discutie si conservarea starii naturale a fluviului, incercand sa fie un exemplu pentru o utilizare rationala a unui fluviu natural prin realizarea de interventii antropice minime. Desi proiectul pleaca de la ratiuni legate de navigatie, toate aspectele implicate vor fi avute in vedere.

Rolul proiectului nu este acela de a mari parametrii senalului de navigatie si nici sa modifice cursul fluviului, ci acela de a asigura o situatie mai stabila si o degradare mai redusa a fluviului, care sa reduca evolutia nefavorabila a fluviului din ultimii ani. In ce priveste parametrii de lucru, proiectul incearca sa asigure parametrii de navigatie, asa cum au fost acestia stabiliti prin Conventia Dunarii, intrucat, acesti parametri nu sunt asigurati pentru o perioada de 94% din an ci pentru o perioada mai redusa, chiar si dupa cresterea substantiala a

volumelor de dragaje de intretinere din ultimii ani.

II.Managementul ciclului de proiect :

“Reabilitarea statiei de epurare a Municipiului Arad”

Faza de analiza:

1.Analiza factorilor interesati:

• Ministerul Mediului si Padurilor

• Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

• Administratia Fluviala a Dunarii de Jos

• Uniunea Europeana

• ONG-uri de mediu

• Populatia orasului

• Sectorul privat( repezentat prin IMM-uri)