Cuprins
- Cap.1 Studiu documentar privind epurarea apelor uzate urbane
- 1.1 Introducere
- 1.2 Metode de epurare ale apelor uzate
- 1.3 Tipuri de staţii de epurare ale apelor uzate
- 1.4 Profilul tehnologic al unei staţii de epurare
- Cap.2 Determinarea debitelor caracteristice de apă uzată ale localităţii
- Cap.3 Structura şi dimensiunea obiectelor tehnologice ale staţiei de epurare
- 3.1 Determinarea parametrilor funcţionali ai unei instalaţii de sitare cu grătar plan
- 3.1.1 Debite de apă cu reţineri gosiere
- 3.1.2 Date privind grătarul plan cu greble de curăţat pe lanţuri
- 3.1.3 Date cu privire la transpororul compactor
- 3.1.4 Debite caracteristice de apă uzată şi reţineri
- 3.1.5 Determinarea parametrilor dimensionali şi cinematici ai grătarului plan
- 3.2 Determinarea parametrilor funcţionali ai Deznisipatorului cuplat cu canal Parshall
- 3.2.1 Debite de apă şi nisip caracteristice deznisipatorului
- 3.2.2 Date privind construcţia deznisipatorului
- 3.2.3 Date privind podul rulant de evacuare a nisipului şi jgheaburi
- 3.2.4 Debite caracteristice de apă uzată şi nisip
- 3.2.5 Parametri dimensionali ai deznisipatorului
- 3.2.6 Parametri dimensionali şi funcţionali ai canalului Parshall
- 3.2.7 Parametri principali ai jgheaburilor
- 3.3 Determinarea parametrilor funcţionali ai separatorului de grăsimi
- 3.3.1 Debite de apă uzată
- 3.3.2 Construcţia separatorului de grăsimi
- 3.3.3 Debite caracteristice de apă uzată şi substanţe plutitoare
- 3.3.4 Parametri dimensionali ai separatorului de grăsimi
- 3.3.5 Parametri dimensionali şi cinematici ai podului rulant
- 3.4 Determinarea parametrilor funcţionali ai decantorului primar longitudinal
- 3.4.1 Debite de apă şi nămol caracteristice decantorului
- 3.4.2 Date cu privire la construcţia decantorului
- 3.4.3 Date cu privire la podul rulant de raclare
- 3.4.4 Determinarea debitelor caracteristice de apă uzată şi nămol
- 3.4.5 Parametri dimensionali ai decantorului
- 3.4.6 Parametri dimensionali şi cinematici ai podului rulant
Extras din proiect
TEMA PROIECTULUI
Să se stabilească structura şi să se dimensioneze principalele obiectele tehnologice ale unei staţiei de epurare a apelor uzate care deserveste o localitate cu un număr de 28000 locuitori. Pe teritoriul localităţii îşi desfăşoară activitatea:
- Fabrica de conserve
- producţie: 11 t/zi
- personal: 200, dintre care: 20 – birouri;
30 – grupa I;
60 – grupa II;
90– grupa VI a
- clădiri: 9
- Volumul max: 12000
- Fabrica de hârtie
- producţie: 9 t/zi
- personal: 110 oameni, dintre care: 10 – birouri;
30– grupa I;
30 – grupa II;
40– grupa IV
- clădiri: 7
- Volumul max: 18000
- Crescătorie de porcine
- 550 capete ( dintre care: 25 ,50,50,50,300,75)
- personal: 65 oameni, dintre care: 5 – birouri;
20-grupa I;
40– grupa II
- clădiri: 19
- Volumul max: 11000
- Crescătorie de raţe
- 45000 capete (dintre care: 20000 – rate adulte; 25000 –boboci)
- personal: 50, dintre care: 5 – birouri;
15 – grupa I;
30– grupa II
- clădiri: 7
- Volumul max: 13000
Capitolul 1: Studiul documentar privitor la epurarea apelor uzate urbane
1.1 Introducere; epurare; noţiuni generale
Epurarea apelor uzate se defineşte ca fiind un proces complex de reţinere şi/sau neutralizare prin diferite mijloace a substanţelor poluante aflate în apele uzate sub formă de suspensii în stare coloidală sau în stare dizolvată în scopul reintroducerii apelor în circuitul hidrologic prin deversare într-un emisar fără ca prin aceasta să se aducă prejudicii florei şi faunei cât şi omului.
Epurarea apelor uzate poate să fie realizată prin mijloace mecanice sau fizico-chimice (epurare primară), biologice (epurare secundară) sau avansate (epurare terţiară). Pentru îndepărtarea din apele uzate a unor poluanţi specifici unor ape uzate industriale se folosesc tehnologii de epurare specifice, care utilizează în general procese chimice. Fiecare astfel de tehnologie foloseşte instalaţii specifice proiectate individual.
Produsele rezultate în urma epurării apelor uzate sunt:
- apă epurată în diferite grade care poate fi atât deversată în emisar cât şi valorificată la irigaţii sau în alte activităţi.
- substanţe poluante extrase care poartă denumirea de nămoluri. Aceste sunt descompuse, depozitate sau prelucrate în vederea valorificării.
Operaţiile succesive definite în procesul de epurare al apelor uzate:
- Reţinerea şi/sau neutralizarea substanşelor poluante din apele uzate, operaţie care duce la obţinerea nămolului.
- Prelucrarea nămolurilor obţinute.
- Procedeele şi metodele de extragere a substanţelor poluante de natură mecanică, biologică şi chimică în procesul de epurare.
Măsurile care se pot aplica surselor de poluare sunt următoarele:
- Introducerea unor tehnologii cu consum redus de apă sau neconsumatoare, care poluează puţin sau total nepoluante.
- Recircularea apelor uzate, procedeu care poate diminua debitele evacuate.
- Folosirea unor categorii de ape uzate la irigaţii imediat sau după un tratament adecvat.
Măsurile care se pot aplica cursurilor de apă receptoare sunt:
- Aerarea râurilor sau lacurilor poluate cu ajutorul unor agregate construite în acest scop, în acest mod asigurându-se o oxigenare suplimentară conducând la o reducerea gradului de poluare cu substanţe organice ce necesită a fi oxidate.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Instalatie de Sitare cu Gratar Cilindric Fix si Incarcare Frontala.doc