Monitoringul Biodiversității

Capitolul I

Biodiversitatea

1.1. Biodiversitatea şi importanţa conservării acesteia

Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro.1

De ce este importantă biodiversitatea ?

Pierderea biodiversităţii este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă lumea în prezent. Pierderea biodiversităţii este uriaşă, dar foarte mulţi oameni nu sunt conştienţi de acest lucru la momentul actual, această problema crescând de la an la an.

Oamenii au depins întotdeauna de biodiversitate, dar în secolul acesta va trebui mai mult ca niciodată să ne protejăm recoltele de boli, secete şi alte efecte ale schimbărilor climatice. Dacă permitem dispariţia alimentelor de bază, cum ar fi orezul, porumbul şi grâul, riscăm să ne confruntăm cu o criză a recoltelor în viitor, cu toate că există cercetări recente care arată că deja trei sferturi dintre speciile agricole de pe pământ au dispărut. Numai în America Centrală, mai mult de jumatate dintre speciile sălbatice de porumb au dispărut în ultimele patru decenii. Schimbările climatice ne afectează deja capacitatea de a cultiva hrană. Cultivatorii de grâu din Australia, de exemplu, au fost forţaţi să-şi mute terenurile din cauza secetei, iar în India tere nurile agricole pentru orez din zona de coastă au devenit aride din cauza apei mării.

Ecosistemele sănătoase ne ajută, de asemenea, să ţinem piept schimbărilor climatice într-un mod direct. Ariile naturale protejate, precum recifele de corali sau pădurile de mangrove, pot atenua chiar şi cele mai grave efecte ale furtunilor din zonele de coastă. În alte părţi ale planetei, pădurile joacă un rol crucial în prevenirea inundaţiilor şi a alunecărilor de teren. Defriţările sunt principala cauză a inundaţiilor şi alunecărilor de teren care au devastat Insulele Filipine în 2004, dar şi a inundaţiilor de pe râul Yangtze, care au condus la moartea a 3.000 de oameni în 1998.

Pierderea biodiversităţii nu înseamnă doar dispariţia unor peisaje, animale, păsări sau plante. Biodiversitatea este esenţială pentru prosperitatea economică, securitatea, sănătatea şi alte aspecte ale vieţii noastre. De exemplu, biodiversitatea globală stă la baza a peste 25% dintre medicamentele pe care le folosim. Pierderea biodiversităţii împiedică deja şi ameninţă să anihileze eforturile de imbunătăţire a condiţiilor economice, sociale şi de mediu în Europa şi peste tot în lume.

Biodiversitatea are şi alte beneficii importante. Pădurile şi zonele umede sunt o sursă vitală de apă. Aproape o treime din cele mai mari oraşe din lume se bazează pe ariile naturale protejate pentru apa potabilă. Poluarea şi defrişarea ameninţă deja sursele de apă potabilă a mai mult de un miliard de oameni, iar până în 2050 se estimează că numărul va creşte până la 2,8 miliarde. Biodiversitatea este vitală şi pentru sănătatea noastră. Jumatate din medicamentele existente provin din plante. Mai mult de două treimi dintre oamenii care trăiesc în Africa Sub-sahariană folosesc ierburi tradiţionale şi plante medicinale pentru îngrijirile medicale.

Biodiversitatea se află într-un continuu declin. În decurs de mai puţin de două generaţii biodiversitatea globală a scăzut cu 27%.

Din punct de vedere etic, fiecare componentă a biodiversităţii are o valoare intrinsecă inestimabilă, iar societatea umană are obligaţia de a asigura conservarea şi utilizarea durabilă a acestora.

Argumente si motivaţii pentru stoparea pierderii de biodiversitate:

- motivaţii economice asupra utilizării potenţiale, în prezent sau viitor, a unor specii, ca surse de hrană, medicamente sau materii prime în biotehnologie;

- aspectul ştiinţific, privind interelaţiile dintre diferitele componente ale ecosferei şi posibilităţile de a înţelege cum funcţionează aceasta;

- aspectul estetic, ce consider pierderea ireversibilă a unor forme unice de viaţă, a unor categorii de ecosisteme şi peisaje, ca o sărăcie a experienţei şi orizontului uman;

- consideraţii de ordin etic, care neagă prerogativele speciei umane de a distruge alte specii şi sustin dreptul la existenţa al oricărei forme de viaţă.

- Alimentaţia depinde, aproape în totalitate, de plantele şi animalele din jurul tău.

Un rol important revine educaţiei ecologice a populaţiei, în vederea conştientizării necesităţii protejării speciilor de animale şi plante, ca elemente de bază ale mediului natural în ansamblu.

1.2. Valoarea biodiversităţii

1.2.1.Valori economice directe

Valori utilizate pentru consum pot fi atribuite bunurilor care sunt consumate local şi care nu apar pe pieţele naţionale şi internationale. În cazul în care populaţia din mediul rural nu este capabilă să obţină aceste produse (ex. vânatul, combustibilul lemnos), ca urmare a efectelor degradării mediului, supraexploatării resurselor naturale sau datorită instituirii ariilor protejate, standardul de viaţă va fi în scădere, fapt ce poate merge până la punctul în care devine imposibilă supravieţuirea şi este necesară migrarea spre centrele urbane.

Valoarea de utilizare a produselor este valoarea directă atribuită produselor care sunt recoltate din mediul sălbatic şi vândute pe pieţele comerciale naţionale sau internaţionale.

În prezent, lemnul este cel mai important produs obţinut din mediul natural, cu o valoare circulantă în comerţul internaţional de peste 120 miliarde USD an. Produsele nelemnoase din pădure au deasemenea o valoare productivă foarte mare. Valoarea produselor nelemnoase împreună cu valoarea lemnului aduce o puternică justificare economică pentru menţinerea ecosistemelor forestiere în bune condiţii.

Lumea naturală este şi o importantă sursă de materii prime în industria farmaceutică. Mai mult de 75% din primele 150 de medicamente prescrise curent în S.U.A. sunt derivate din plante, animale, fungi, bacterii. Două medicamente obţinute dintr-un melc de mare din Madagascar s-au dovedit a fi eficiente in tratarea leucemiilor şi a altor boli de sânge. Aceste tratamente au crescut rata de supravieţuire a copiilor cu leucemie de la 10% la 90%.

Comunităţile biologice ale lumii sunt în continuare cercetate pentru a se descoperi noi plante, animale, fungi şi microorganisme care pot fi utilizate in lupta oamenilor cu boli precum cancerul sau SIDA.