Plan de Management al Plajei de la Delfinariu

PLAN DE MANAGEMENT PROPUS PENTRU O SUPRAFAŢĂ DE PLAJĂ DIN ZONA DELFINARIU ŞI POSIBILITATE APLICĂRII ACESTUIA

1.Caracterizarea şi prezentarea generalã a zonei de plajã din zona Delfinariu – Constanţa

Eroziunea costierã afecteazã aproximativ 127 km(57%) din lungimea litoralului romanesc. Ea este cauzatã, în principal, de diminuarea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare (consecinţã a realizãrii de lucrãri hidrotehnice în tot bazinul Dunãrii), de reducerea nisipului biogen datoritã scãderii populaţiilor de moluşte(consecinta creşterii poluãrii apelor) şi acţiunea valurilor asupra ţãrmului.

1.1. Amplasarea, suprafaţa, delimitare

Acest plan are în vedere o suprafaţã de plajã din zona nordicã a municipiului Constanţa, cuprinsã intre strãzile Zorelelor şi Rotterdam ( cartier nou).

Figura nr.1- Zona proiectului- plaja din zona Delfinariu

Zona propusã reprezintã o suprafaţã de plajã îngustã, acoperitã cu nisip pe o porţiune micã de 2-3 m, o zonã pietroasã, un ţãrm cu falezã de aproximativ 10m înãlţime; retragerea liniei ţãrmului se desfãşoarã în paralel cu prãbuşirea gradatã a falezelor.

1.2. Aspecte climatice

Temperatura medie anualã din Constanţa este de aproximativ 12°C; luna iulie este cea mai fierbinte ,cu o medie de aproximativ 23°C, iar ianuarie este cea mai rece, cu aproximativ 0°C. Cu toate acestea, temperature aerului este caracterizatã de variaţii ample, de la un an la altul. Ĩntr-o perioadã de 90 de ani, între 1901 şi 1990, cea mai ridicatã temperature a lunii ianuarie a fost de 18,8° C, iar cea mai coborâtã temperature a lunii mai a fost de 1,8°C. Ĩn ultimii ani s-a manifestat o uşoarã tendinţã de ridicare a temperaturii. Temperatura minimă a aerului înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927.

Cantitatea anualã a precipitaţiilor din Constanţa a avut o medie, în perioada 1901-1990, de 383mm, însã precipiaţiile din ultimii ani au tendinţa de a depãşi aceastã valoare medie.

Direcţia predominant a vânturilor din Constanţa este nord-nord-vest pânã la nord-est, însã şi vânturile dinspre sud şi sud-est sunt bine reprezentate, cu viteze mai mici. Vânturile dinspre est şi vest sunt rare. Viteza medie anualã a vânturilor este de 3,8 m/s, starea de calm( viteze ale vântului mai mici de 0,5 m/s) fiind de 13,7%. Cele mai puternice vânturi sunt în luna ianuarie, având viteza medie de 4,5 m/s, cu un calm de 8,3%, iar cele mai slabe sunt luna august, cu viteza medie de 3,0 m/s şi clm de 19,5 %. Viteza vântului care depãşteşte 10 % este de 8,7 m/s, iar cea care depãşeşte 1% este 13,7 m/s.

1.3. Caracteristici hidrologice

Mareea astronomicã este foarte slabã în partea sudicã a litoralului României la Marea Neagrã. Intervalul mareic de primavera, care este dublu cumulului amplitudinilor principalelor component lunare şi semidiurne solare, este de 4,0 cm la Constanţa. Mareea moartã de primãvarã, care este dublul diferenţei amplitudinilor principalelor componentelunare şi semidiurne lunare, este de 1,5 cm la Constanţa.

Nivelul apei în lungul litoralului sudic al României la Marea Neagrã este caracterizat prin fluctuaţii neregulate, cu perioade lungi de la câteva zile la câteva sãptãmâni, şi amplitudini de câţiva decimetri. Nu se cunosc cauzele acestor fluctuaţii ale nivelului apei. Cel mai înalt nivel (media zilnicã) înregistrat în Portul Constanţa este de 0,902 m peste nivelul istoric al mirei de control, iar cel mai scãzut nivel înregistrat este de 0,304 m sub nivelul istoric. Nu a fost raportatã nicio înregistrare de valuri de furtunã sau ridicare anormalã a nivelului apei datoritã furtunilor.

Nivelul mării este un indicator de stare a zonei costiere care a continuat să prezinte valori foarte ridicate faţă de perioada de referinţă 1933 – 2004 (Fig. 2). Datorită precipitaţiilor înregistrate în 2005, debitul Dunării a fost deosebit de crescut, influenţând regimul nivelului mării. Din această cauză, media anuală a anului 2005, + 32,4cm, a devenit media maximă anuală a întregii perioade de măsurători, 1933 – 2004, fiind cu 100% mai mare decât media acestui interval. Este de remarcat faptul că această creştere a nivelului nu a modificat maximele lunare multianuale, ci a fost distribuită pe toate lunile.