Resursele de Apă din Conul de Dejecții al Raului Ozana Folosite la Alimentarea cu Apă a Orașului Iași

INTRODUCERE

Scopul lucrarii

În această lucrare este analizată alimentarea cu apă a orasului Iasi din conul de dejectii al Raului Ozana. În acest scop, s-au cules date specifice de la nivel local şi regional, cu concentrarea atenţiei pe starea curentă, vechime, performanţă, populaţie deservită, apă consumată si debit de apă. Datele culese au fost analizate, iar rezultatele prezintă indicatori de performanţă şi deficienţe, cu includerea următoarelor informaţii: planuri anterioare, precum şi studii şi proiecte tehnice, şi o imagine completă a situaţiei actuale, plus informaţii de context pentru proiect. Datele şi informaţiile disponibile au fost analizate cu toată obiectivitatea. „Zona proiectului“ face o descriere faptică a amplasamentului raului, continuând prin a prezenta localizarea si relieful. Elemente naturale“ detaliază mediul natural, clima, relieful

solurile, apele de suprafata si subterane, fauna si flora.

In continuare este prezentata PRINCIPALA SURSA DE APA POTABILA A ORASULUI IASI cu un scurt istoric urmat de prezentarea Sistemului de alimentare Timisesti.

Sursa de date utilizate - SC APAVITAL SA

S.C. APAVITAL S.A. Iaşi are ca obiect de activitate alimentarea cu apă potabilă în:

-municipiul şi judeţul Iaşi , oraşele: Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei si un număr de 48 comune:

Circuitul tehnologic şi capacităţile pe care le administrează prezintă interes pentru companie, iar asigurarea permanentă a consumatorilor cu alimentare cu apă şi creşterea calităţii acesteia necesită un efort continuu.

1.ACTIVITATEA DE BAZA: - captarea, tratarea şi distribuţia apei, cod CAEN- 3600

2.ACTIVITATEA DE CAPTARE ŞI DISTRIBUŢIE

Captarea şi pomparea cantităţilor de apă necesare a fi tratate şi furnizate clienţilor 24 ore/ 24 ore, la nivele de calitate corespunzătoare standardelor în vigoare.

Menţinerea în stare optimă de funcţionare a instalaţiilor de pompare şi tratare

Realizarea şi menţinerea integrităţii perimetrelor de protecţie sanitară cu regim sever la toate obiectivele.

CAPITOLUL I

1.CADRUL NATURAL

1.1.Localizare

Localizare Judeţul Neamţ, România

Râul Neamţ se formează la confluenţa a două braţe denumite Râul Neamţului cel Mare şi Râul Neamţului cel Mic.

Zonă de izvorâre Confluenţa braţelor Râul Neamţului cel Mare şi Râul Neamţului cel Mic Coordonate la izvor 47°16′29″N 25°58′14″E

Râul străbate depresiunea intramontană Pipirig, după care pătrunde în depresiune subcarpatică Ozana-Topoliţa (Depresiunea Neamţului), pe care o străbate de la vest la est, traversează oraşul Târgu Neamţ şi se varsă în Moldova, în aval de localitatea Timişeşti, având o lungime de 59 km.

Principalele localităţi traversate Boboieşti, Pipirig, Pâţâligeni, Stânca, Leghin, Lunca, Vânători-Neamţ, Târgu Neamţ, Groşi, Timişeşti

Emisar Moldova , Cotă la vărsare 276 m.d.M. Coordonate la vărsare 47°14′20″N 25°33′24″E , Punct de vărsare Timişeşti.

1.2Relief

Este situat in cea mai nordica depresiune subcarpatică, numită depresiunea Ozana-Topoliţa (G. Davidescu, 1969), după râurile care o drenează, cunoscută şi sub numele de Depresiunea Neamţului (M. David, 1932) sau Depresiunea Nemţisorului (N. Popp, 1936). --Limita dintre depresiune şi munţi se află în jurul altitudinii de 600-680 m. Lungimea depresiunii este de circa 28 km, iar laţimea de 3-14 km.Relieful este rezultatul acţiunii factorilor morfogenetici interni (rocă, structură, tectonică) şi externi (climă, ape, vegetaţie, faună, activitatea omului).