Soluții tehnico-economice pentru reducerea COV-urilor

1. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL COV

Directiva 94/63/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV), rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină.

Directiva se referă la operaţiile, instalaţiile, vehiculele şi recipientele folosite pentru depozitarea, încărcarea şi transportul benzinei de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de benzină.

Directiva întocmeşte specificaţii tehnice armonizate pentru proiectarea şi folosirea:

- instalaţiilor de depozitare la terminale;

- echipamentului pentru încărcarea şi descărcarea containerelor mobile la terminale;

- containerelor mobile;

- echipamentului pentru încărcarea în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzină.

Perioadele de tranziţie pentru implementarea acestei directive sunt specificate în Legea nr. 157/2005 (M. Of. nr. 465 din 1 iunie 2005) privind Tratatul de Aderare - Anexa VII la Calitatea aerului.

Directiva 94/63/EC a fost transpusă în legislaţia naţională prin următoarele acte normative:

Hotărârea de Guvern nr. 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină (M. Of. nr. 348 din 29 iunie 2001), modificată prin:

Hotărârea de Guvern nr. 893/2005 (M. Of. nr. 783 din 29 ianuarie 2006).

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 781/2004 (care abroga OM nr. 1103/2002) pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea şi analiza emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea şi distribuţia benzinei la terminale (M. Of. nr. 1243/23.12. 2004).

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor 1244/2005 conţine formatul de raportare a implementării prevederilor Directivei pentru instalaţiile ce se vor conforma până la 31.12.2006.

Directiva Consiliului 1999/13/EC din 11 martie 1999 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.

Directiva se referă la emisiile de solvenţi organici provenite de la surse staţionare comerciale şi industriale, şi, completează Directiva 94/63/EC privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de benzină.

Tipurile de activităţi industriale care folosesc solvenţi conform directivei sunt listate în anexă, specificându-se valorile prag pentru consumul de solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili şi valorile limită de emisie pentru COV.

Operatorii implicaţi în producţia industrială se pot conforma limitelor emisiilor specifice în următoarele moduri:

- prin instalarea unui echipament pentru reducere a emisiilor pentru a îndeplini valorile limită ale emisiilor şi valorile emisiilor fugitive sau valorile limită ale emisiilor totale;

- prin introducerea unei scheme de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili pentru a ajunge la un nivel de emisii echivalent, în mod particular prin înlocuirea produselor convenţionale, care au un conţinut crescut în solvenţi, cu produse având un conţinut scăzut sau fără solvenţi.

Substanţele ce conţin solvenţi care au probabilitatea de a avea un efect serios asupra sănătăţii umane (carcinogeni, mutageni sau toxici asupra funcţiei de reproducere) trebuie înlocuite cu substanţe mai puţin periculoase, în cel mai scurt timp posibil. Valorile limită ale emisiilor sunt specificate pentru substanţele periculoase.

Directiva 1999/13/EC a fost transpusă în legislaţia naţională prin următoarele acte normative:

Hotărârea de Guvern nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii (M. Of. nr. 489 din 8 iulie 2003), modificată prin:

Hotărârea de Guvern nr. 1902/2004 (M. Of. nr. 1102 din 25 noiembrie 2004)

Hotărârea de Guvern nr. 735/2006 (M. Of. nr. 521/16 iunie 2006)

Hotărârea de Guvern nr. 1339/2006 (M. Of. nr. 821/5 octombrie 2006)

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 859/2005 au fost aprobate procedurile de autorizare şi înregistrare, elaborare a planurilor de reducere a emisiilor de COV, elaborare a bilanţurilor de solvenţi şi de monitorizare a emisiilor de COV (M. Of. Nr. 888/04.10.2005)..

Directiva 2004/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datoraţi folosirii solvenţilor organici în vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor.

Directiva îşi propune să prevină efectele negative asupra mediului a emisiilor de compuşi organici volatili (COV) din vopsele decorative şi produsele de refinisare a vehiculelor, stabilind valorile limită maxime pentru conţinutul în COV al acestor produse.

Categoriile de produse care intră sub incidenţa Directivei pot fi vândute în Uniunea Europeană numai dacă îndeplinesc specificaţiile din Anexa II. Aceste produse trebuie să fie etichetate când sunt plasate pe piaţă.

În Directivă sunt specificate estimările emisiilor de COV pe sectoare şi surse până în anul 2010. Potrivit studiilor Comisiei, această Directivă ar trebui să ajute la reducerea emisiilor de COV până la 280 kilotone pe an până în 2010.

Directiva 2004/42/EC a fost transpusă în legislaţia naţională prin următoarele acte normative:

Hotărârea de Guvern nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor (M. Of. nr. 521 din 16 iunie 2006)

Directiva 2001/81/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naţionale de emisie a anumitor poluanţi atmosferici.

Această Directivă stabileşte plafoanele naţionale ale emisiilor pentru patru poluanţi – dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3) – care duc la acidifiere, eutrofizare şi formarea ozonului troposferic.

Această Directivă prevede pentru început, până la sfârşitul anului 2010, valori limită pentru emisiile naţionale de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3). Aceste valori limită sunt cuprinse în Anexa I a Directivei.

Scopul stabilirii plafoanelor emisiilor este de a îndeplini în linii mari următoarele obiective provizorii pentru mediu:

- zonele cu praguri critice ale depunerilor acide vor fi reduse cu cel puţin 50% comparativ cu anul 1990;

- nivelul ozonului troposferic peste pragul critic pentru sănătatea umană va fi redus cu două treimi comparativ cu anul 1990, fiind stabilită şi o valoare limită absolută. Valoarea orientativă stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu ar trebui depăşită mai mult de 20 zile pe an, iar nivelul ozonului troposferic peste pragul critic pentru culturi şi vegetaţia semi-naturală va fi redus cu o treime faţă de anul 1990. De asemenea este stabilită o limită absolută şi în acest caz.