Extras din proiect
Cultivarea terenurilor continuă să-i intereseze pe toţi cei legaţi material şi spiritual de agricultură. Sunt interesaţi atât cei care practică, studiază sau/şi promovează metodele şi mijloacele de exploatare a terenurilor, a căror atenţie este concentrată, aproape în exclusivitate, asupra reducerii costurilor de producţie şi creşterii producţiilor, cât şi gospodarii, fermierii, cercetătorii si experţii/consultanţii agroecologişti ale căror eforturi sunt orientate spre soluţionarea de ansamblu a problemelor ecologice, economice şi sociale specifice activităţii de cultivare a terenurilor.
Orice suprafaţă de teren este valorificată cel mai bine prin cultivarea cu una sau mai multe specii de plante. Aceasta impune, în afară de cunoaşterea amănunţită a fiecărei plante cultivate şi a însuşirilor solului, climei, florei şi faunei din zona în care se află terenul ce urmează a fi cultivat, efectuarea unor lucrări care, în orice situaţie, influenţează pozitiv, atât creşterea şi dezvoltarea plantelor cultivate, cât şi calitatea mediului înconjurător.
• Principii, recomandări şi norme (standarde) generale:
• 1. Agricultura ecologică este un (proto)tip distinct de agricultură menit să soluţioneze, cel puţin în parte, marile probleme contemporane: supraproducţia şi efectele secundare ale tehnologiilor care o susţin şi producţia de subzistenţă şi urmările sale: foametea şi inechitatea socială.
• Recomandare: Structurarea şi desfăşurarea activităţilor din fermele ecologice conform particularităţilor ecosistemelor şi cerinţelor consumatorilor.
• Normă: Proiectarea de ferme ecologice multifuncţionale.
• 2. Ferma ecologică vegetală este componentă intrinsecă a ecosistemului.
• Recomandare: Componentele fermei ecologice trebuie să interacţioneze pozitiv între ele şi, mai ales, cu sistemele naturale.
• Normă: Asigurarea coerenţei ecologice orizontale, verticale şi ciclice între componentele fermei şi cele ale ecosistemului în care se află.
• 3. Ferma ecologică este un agroecosistem – model distinct de administrare a vieţuitoarelor agricole şi neagricole şi a mediului lor de viaţă, în folosul naturii şi al societăţii umane.
• Recomandare: Ferma ecologică va administra atât terenuri cultivate, cât şi necultivate pentru a asigura condiţii de creştere si dezvoltare tuturor categoriilor de vieţuitoare agricole – plante cultivate şi necultivate şi animale domestice şi salbatice.
• Normă: 3 – 8% din terenul fermei ecologice este destinat refacerii/conservării florei si faunei.
• 4. Ferma ecologică îmbunătăţeşte/menţine structura şi calitatea ecosistemelor.
• Recomandare: Ferma ecologică trebuie să contribuie la îmbunătăţirea şi/sau menţinerea biodiversităţii şi a calităţii mediului de viaţă al biocenozelor agricole.
• Norme: Implementarea de sisteme agroecologice prietenoase mediului înconjurător: mixte, de tip vegetal-animal sau integrate, de tip vegetal-animal-industrial sau/şi comercial.
• 5. Ferma ecologică este de lungă durată.
• Recomandare: Proiectarea şi administrarea fermei ecologice include programe şi strategii care să permanetizeze inspecţia si certificarea ecologică.
• Normă: Pendularea frecventă între managementul ecologic şi cel convenţional este interzisă. In caz de calamităţi naturale: inundaţii, invazie de dăunători, epidemii etc., care nu pot fi stăpânite decât prin metode şi mijloace convenţionale, managementul ecologic este permis în continuare numai dacă fermierul solicită acest lucru şi ferma sa parcurge din nou etapa de conversie.
• 6. Ferma ecologică vegetală foloseşte numai tehnologii ecologice.
• Recomandare: Terenul şi activităţile specifice producţiei agro-ecologice trebuie delimitate clar, atât scriptic, cât şi faptic, de celelalte terenuri si activităţi ne-ecologice.
• Normă: Producţia paralelă/simultană ecologică şi convenţională este permisă doar dacă terenurile pe care se practică agricultura convenţională, genotipurile cultivate şi echipamentele, materialele, spaţiile, activităţile etc. specifice acesteia sunt clar şi permanent separate de cele agro-ecologice. De asemenea, în sistemele agroecologice, folosirea organismelor modificate genetic şi a produselor acestora este interzisă.
Bibliografie
1. Appelhof Mary, 1982 – Worms Eat My Garbage, Flower Press, Kalamazoo, Michigan – USA;
2. Atanasiu L., 1984 – Ecofiziologia plantelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti;
3. Aubert C., 1981 – L‘agriculture biologique, Le Courrier du Livre, Paris;
4. Badea L., Băcăuanu V. şi Posea Gr., 1983 – Relieful (Geografia României I, Geografia fizică), Edit. Academiei Române, Bucureşti, 64 – 194;
5. Bălaşa, M., 1973 – Legumicultura, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 132 – 166;
6. Bălăşcuţă N., 1999 – Hrană vie prin Agricultură Biologică, Casa de Editură Angeli, Braşov, 54 – 65;
7. Berca M., 1996 – Combaterea buruienilor din culturile agricole, Edit. Fermierul Român, Bucuresţi;
8. Bîlteanu Gh., Bîrnaure V., Miclea E., Bălaşa M., Negrilă A. şi Oprea D.D., 1974 – Memorator pentru producţia vegetală. Edit.Ceres, Bucureşti;
9. Bîlteanu Gh.,1993 – Fitotehnie; Edit. Ceres, Bucureşti;
10. Bîlteanu, Gh., 1998 – Fitotehnie volumul I, Editura Ceres, 497 pp;
11. Bîlteanu, Gh., 2001 – Fitotehnie volumul II, Editura Ceres, 590 pp;
12. Chambers B.,Nicholsan N., Smith K., 2000 – Managing Livestock Manures, Booklet 1 & 2, ADAS, MAFF – Rural and Marine Environment Division;
13. Davidescu D. şi Velicica Davidescu, 1994 – Agricultura biologică – o variantă pentru exploataţiile mici şi mijlocii, Edit. Ceres, Bucureşti;
14. IFOAM, 2000 – Products for use in fertilisation and soil conditioning; Internal letter 72, Appendix 1;
15. Stan Vasilica, 1996 – Contribuţii la valorificarea agricolă nepoluantă a unor reziduri de gospodărie ţărănească; Teză de doctorat – USAMV Bucureşti;
16. Toncea I., 1996 – Menţinerea sub control a buruienilor, Fermierul nr.4, 38
17. Vasiliu A., 1959 – Asolamentele raţionale, Edit. Academiei, Bucureşti;
18. Zamfirescu N., 1977 – Bazele biologice ale producţiei vegetale, Edit. Ceres, Bucureşti.
Preview document
Conținut arhivă zip
- structura fermelor ecologice - Norme si recomandari in cadrul tehnologiilor de cultivare a terenurilor in sistem ecologic.docx