Agroturism în Județul Cluj

Strajuit de Somesul mic si atestat documentar pentru prima data la 6 ianuarie 1291 sub numele de Gherliada,construit in stil baroc de armenii stabiliti aici la 1700,intre ruinele Castrului Roman (sec. Al II-lea d.H) si Cetatea Gherlei(1540),orasul Gherla e ridicat la rangul de municipiu la 16 octombrie 2000.

Gherla, oras infloritor, binecuvantat de Dumnezeu, admirat si mentionat de calatori celebri, ridicat la rangul de "Oras liber regesc" in 1786 de catre Curtea vieneza si mult admirat de cei ce il viziteaza, ne fascineaza si acum la 721 de ani de la prima sa atestare documentara, avand impregnat in el un parfum de epoca cu iz de burg si cu acel "joie de vivre" invidiat de multe alte orase.

Aici la noi istoria se impleteste cu contemporaneitatea, traditionalul se intretaie cu modernul, fiind un oras linistit cu o aleasa spiritualitate, dar care in acelasi timp pulseaza de dorinta de a te primi cu drag si cu speranta ca te vei intoarce aici, intotdeauna cu placere.

Proiectele de promovare turistică trebuie sprijinite şi prin valorificarea monumentelor istorice - Castelul Banffy de la Bonţida, Muzeul de Artă Cluj, Cetatea Bologa, Catedrala armenilor din Gherla, Castelul Kornis de la Mănăstirea, Castelul Haller de la Coplean - sau a monumentor spirituale - Mănăstirea de la Nicula, bisericuţele de lemn, a lui Pintea de la Măgoaja sau de la Osoi ori muzeul etnografic de la Hoia.

Să nu uităm de monumentele naturii cu care a fost binecuvântat judeţul nostru - Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Lacurile de la Beliş, Tarniţa, Gilău, Valea Drăganului. Avem şi potenţialul piscicol şi de agrement de la Ţaga, Geaca, Săcălaia sau cel balnear de la Cojocna, Ocna Dejului, iar pe viitor şi de la Jucu. Nu trebuie să neglijăm încurajarea mişcării sportive, căci şi sportul favorizează dezvoltarea turismului. Urmărim, aşadar, să dezvoltăm locuri şi baze unde sportul să poată fi practicat, atât la sat, cât şi la oraş, iar aici noul stadion Cluj Arena este un exemplu care merită urmat.

E binecunoscut faptul că Gherla, prin Mănăstirea Nicula, se află pe primul loc în ceea ce priveşte potenţialul turismului ecumenic nu doar în judeţ, ci în întreaga Transilvanie. În acest context, lucrările de infrastructură care s-au realizat în ultimii ani în Gherla, printre care şi şoseaua de centură, le vor aduce un plus de confort nu doar locuitorilor Gherlei, ci şi turiştilor, pe care nu mă îndoiesc că îi vom avea în judeţ în număr tot mai mare. Gherla va fi în viitor un pol de dezvoltare pentru întreaga zonă a Someşului Mic .

Între fascinaţia Occidentului şi nostalgia Orientului: acesta a fost şi este destinul – uneori dramatic, alteori remarcabil, întotdeauna special – al Gherlei. Un destin aparte, binecuvântat cu daruri şi întărit cu încercări. Ca umbra unei cruci, veghind în miez de zi peste locuri şi oameni.

Destinul Gherlei e, cumva, destinul icoanelor pe sticlă de la Nicula: inspirate de peregrinările negustorilor din zonă prin lumea germanică, pe vremea Imperiului, apoi întregite şi înfrumuseţate, în zeci şi sute de ani, de fiorul unic şi irepetabil al spiritualităţii bizantine. În fapt, destinul Gherlei nici nu poate fi altfel decât legat de Nicula, centrul spiritualităţii transilvane, locul în care ortodocşi şi greco-catolici se roagă împreună la Maica Domnului pentru pace şi linişte: acesta este destinul Gherlei.

Un oraş unic

Dezvoltarea arhitectonică a Gherlei începe în anul1682, o dată cu aşezarea, cu permisiunea principelui Mihai Apafi, a armenilor lângă vechea cetate Martinuzzi, în satul românesc Candia. După pacea de la Karlowitz din 1699, Transilvania iese din sfera de influenţă a Imperiului otoman şi intră sub influenţa habsburgilor. Tradiţia întemeierii Gherlei menționează faptul că episcopul armeano-catolic Oxendius Vărzărescu ar fi adus de la Roma un plan al oraşului întocmit de inginerul Alexa. În mod cert, construcţia începe în zona Bisericii „Solomon”, zonă care nu respectă un plan conturat. Ulterior, însă, se observă cum întreg oraşul se dezvoltă după nişte direcţii bine stabilite, sub influenţa curentului baroc care pătrundea atunci în Ardeal. Gherla devine, astfel, primul oraş ardelean construit în întregime în stil baroc.

Fie ca am avut vacante la tara,langa soba sau pe prispa sau am crescut printre betoane,in fata blocului ,fiecare dintre noi am ascultat sfaturile intelepte ale bunicilor,parintilor si a celor din jur care ne-au schimbat felul in care vedem viata,sfaturi din care ne extrageam putere cand simteam ca lucrurile merg pe un drum gresit.Dintre cele pe care le-am pastrat in memorie,sunt:

- Este important sa luam partea buna din toate!Paharul este pe jumatate plin.

- Lucrurile care acum ti se par tragic,peste cativa ani vor fi nimicuri.Nu pune tot la suflet.

- Sa ne rugam mereu.Dumnezeu este cel care ne ajuta sa trecem peste toate.

- Daca dai din putinul tau,vei primi inapoi mai mult,cand nu te astepti.

- Sanatatea este foarte importanta.

- Sa ne bucuram mereu pentru ceea ce avem.