Analiza Dezvoltării economico-sociale a Regiunii Nord-Est și Implicațiile asupra Finanțelor Locale

Principalele caracteristici ale regiunii

Regiunea nord estică acoperă parte de nord-est a ţării şi conform tradiţiei, este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei. Cu o suprafaţă totală de 36.850 kmp şi o populaţie de 3.734.546 locuitori, Regiunea Nord-Est este cea mai mare din cele opt regiuni de dezvoltare ale României, concentrându-se în 45 centre urbane, 497 comune şi 2413 sate.

Din punct de vedere geografic, regiune se învecinează la nord cu Ucraina, la sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est), la est cu Republica Modova iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea Centru).

Beneficiind de o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiţionalul cu modernul şi trecutul cu prezentul, potenţialul acesteia putănd fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale şi a resurselor umane.

Organizarea administrativă a regiunii Nord-Est

Judeţul Bacău este situat în jumătatea estică a ţării, în bazinul mijlociu al Siretului şi Trotuşului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european E85 ce trece pe aici. Oraşe, precum Târgu Ocna şi Moineşti s-au dezvoltat datorită resurselor naturale (munţii de sare). Staţiunea turistică Slanic Moldova şi-a dobândit o faimă internaţională datorită apelor curative bogate în săruri. Oraşul Bacău a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobândit printr-o patentă a papei Bonifaciu al IX-lea. În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul bancar, precum şi institute de învăţământ de stat şi particulare.

Judeţul Botoşani este situat în extremitatea de Nord-Est a României, între cursurile superioare ale râurilor Siret la Vest şi Prut la Est. Oraşul Botoşani a apărut la o intersecţie favorabilă de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le -a dat culturii româneşti: Mihai Eminescu, George Enescu şi Nicolae Iorga.

Judeţul Iaşi este situat în partea central-estică a Moldovei, în bazinele mijlocii ale râurilor Prut şi Siret. Oraşul Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este cel mai mare ora ş din regiune (307.377 locuitori) fiind un important centru universitar cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. Tot aici este dezvoltat un important nucleu de cercetare -dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, bine reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iaşi se află cel mai mare lăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880). Cu ocazia marii sărbători a celor 2000 de ani de creştinism, oraşul Iaşi a fost desemnat unul dintre cele cinci oraşe europene destinate pelerinajului internaţional.

Judeţul Neamţ este situat în partea central nordică a Moldovei, în bazinele râurilor Bistriţa, Siret şi Moldova. Oraşul de reşedinţă Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o răscruce de drumuri turistice, ci şi un important obiectiv industrial şi turistic, deţinând monumente istorice şi de arhitectură.

Judeţul Suceava este situat în partea de nord a Moldovei, în bazinele superioare ale râurilor Siret şi Bistriţa. De o celebritate mondială se bucură bisericile cu pictură exterioară din judeţ. 11 dintre acestea au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Ora şul Suceava a fost avantajat de faptul c ă aici a funcţionat principala vamă a ţării, care deţinea rolul de depozit. Prin acesta ora şul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerţul cu produse orientale at ât către Polonia cât şi câtre Ungaria.

Judeţul Vaslui este situat în partea de Est a României, pe cursul mijlociu al râului Bârlad. Vaslui, atât de bogat în istorie, este mai puţin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au rezistat vitregiilor timpurilor decât refăcute. Bogăţia naturală care face faima acestor locuri o reprezintă viile (remarcabilele vinuri de Huşi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului experimentat perioadă îndelungată, se obţin coniacuri de foarte bună calitate.

Cadrul economic şi social

Condiţiile geografice şi istorice au determinat o serioas ă rămânere în urmă, din punct de vedere socio- economic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economică a anilor '60 era preponderent agrară şi nivelul de trai foarte scăzut. În perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forţată în regiune, în scopul redresării situaţiei economice prin achiziţionarea de capacităţi de producţie de concepţie modernă la nivelul ţărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea for ţei de muncă şi formarea unui număr mare de specialişti. Totuşi, dezvoltarea industrială a fost mult prea diversificat ă şi nu a ţinut cont de condiţiile specifice şi de resursele naturale, energetice şi de mediu existente în regiune.