Analiza Factorilor care au Influențat Sporul Natural al Populației între Anii 1991-2008 în România

Introducere

În acest proiect se face o analiză a factorilor care exercită o anumită influenţă asupra sporului natural al populaţiei. Pe baza datelor preluate şi sortate din statisticile Institutului Naţional de Statistică vor fi construite modele care să arate situaţia reală.

De peste 50 de ani, România face parte din Organizaţia Naţiunilor Unite şi din numeroase instituţii şi organisme politice, economice şi sociale internaţionale, a intrat în NATO şi a aderat şi la Uniunea Europeană. România este susţinută de către aceste organizaţii, dar, din păcate, populaţia ei scade din ce în ce mai mult. Dacă la sfîrşitul anului 1989 România avea 23 de milioane de locuitori, de aproape două ori mai mult decît în 1920, după Marea Unire, astăzi populaţia ţării este mai redusă cu circa 2.000.000 de oameni. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică tendinţa de scădere a populaţiei s-a accentuat alarmant în ultimii 3-4 ani, devansînd cu mult declinul demografic european ce se înregistrează în acest început de mileniu. Diferenţa dintre numărul de născuţi vii şi numărul de decese generale se numeşte spor (excedent) natural al populaţiei.

România se află în grupa celor noua ţări europene cu gradul cel mai ridicat de depopulare. Factorii esenţiali care au determinat scăderea masivă a populaţiei în România sunt, pe de o parte, reculul masiv al natalităţii şi creşterea excesivă a mortalităţii, la care s-au adăugat migraţia externă, de-a dreptul explozivă, nivelul de trai, condiţiile geografice, nivelul cultural, dar şi alţi factori.

Natalitatea reprezintă indicele rezultat din raportarea nou-născuţilor vii la mia de locuitori într-o anumită perioadă de timp şi indică frecvenţa naşterilor în cadrul unei populaţii date. În timp ce, mortalitatea reprezintă indicele rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populaţie, într-o anumită perioadă, la totalul populaţiei respective, pe un anumit teritoriu.

Evoluţia duratei medii a vieţii este condiţionată de un complex de factori, o importanţă deosebită revenind stilului de viaţă, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei pentru sănătate, dar şi condiţiilor economico-sociale din societate. Evoluţia favorabilă a duratei medii de viata poate fi atribuită în principal creşterii venitului naţional brut pe cap de locuitor, precum şi creşterii ponderii cheltuielilor pentru sănătate din ultima decadă

Ţinând cont de faptul că în 2003 au părăsit ţara circa 7.400 de emigranţi iar in 2004 circa 10.000 de persoane, se estimează că tendinţa românilor de a emigra se va menţine pentru următorii ani. Deşi începând cu 2002 mortalitatea a scăzut, iar natalitatea a crescut, sporul natural rămâne negativ, reliefând o diferenţă de circa minus 2 la mia de locuitori. Potrivit statisticilor şi previziunilor oficiale, populaţia României atinge în acest an 21.6 milioane de persoane.

Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona. Din păcate, cuplurile decid să aiba copii la vârste tot mai înaintate, fapt care urmează tendinţa statelor dezvoltate, prin urmare, pe termen lung, structura pe vârste a populaţiei se deteriozează.

Ca o consecinţă a natalităţii şi a mortalităţii diferite, continuă să se înregistreze predominanţa populaţiei feminine în România. Din totalul populaţiei, în 2002, 51,3% (11.112.233) erau femei şi 48,7% (10.568.741) erau bărbaţi. Influenţa mortalităţii în predominanţa populaţiei feminine este clar indicată de structura populaţiei după vârstă şi sexe. În fiecare grup de vârstă de 5 ani de la 0 la 39 de ani numărul bărbaţilor este constant mai mare decât numărul femeilor, în timp ce de la 40 de ani în sus numărul femeilor devine mai mare.

Noile realităţi economice şi sociale au contribuit asupra evoluţiei descendente şi apoi menţinerii la un nivel scăzut a natalităţii. Scăderea nivelului de trai, şomajul, incertitudinea şi stresul sunt factori specifici perioadei de tranziţie. De asemenea, evoluţiile recente ale natalităţii nu sunt străine de o percepere diferită a existenţei care ajunge să fie caracterizată de individualism şi de societatea de consum, reprezentând, în acelaşi timp, o componentă a unui proces mai larg de schimbare demografică şi psiho-socială.

Când scăderea natalităţii, ori menţinerea unui nivel scăzut al fenomenului se instalează pe o lungă perioadă de timp, intervine deteriorarea structurii pe vârste a populaţiei. Cu alte cuvinte, nu scăderea în sine a numărului populaţiei este evoluţia cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste.

Analiza modelului econometric

Obiectivul acestui proiect este acela de a analiza factorii care influenţează sporul natural al populaţiei, din România, începând cu anul 1991 până în anul 2008 având la bază date culese din buletinele anuale publicate de Institutul Naţional de Statistică Primul model econometric construit este acela în care se verifică dacă numărul de nou-nascuţi influenţează sporul natural al populaţiei. Pentru realizarea studiului am utilizat următorul model econometric sub forma generala:

SNt = a0 + a NNt + εt ,

unde :

SNt - sporul natural al populaţiei în anul t;

NN - numărul de nou-nascuţi în anul