Formarea Tarifelor pentru Servicii

Scopul studiului

Prin acest studiu mi-am propus sa urmaresc formarea tarifelor la nivelul Romaniei. In plus, voi sublinia diferentele dintre notiunile de “pret”, respectiv “tarif” si componentele acestora.

Studiul de caz se va axa pe detalierea unei componente importante a costului serviciilor traditionale si anume sapunul cu explicitare pentru un caz concret al unei potentiale companii producatoare.

Obiective

-Insusirea cunostintelor privind notiunea de tarif

-Diferentierea notiunilor de tarif si pret

-Cunoasterea tipurilor de tarife pentru anumite domenii

Cuvinte – cheie

- Pret

- Tarif

- Tarife pentru servicii traditionale

In cadrul preturilor se autonomizeaza ca o categorie distincta tarifele ca preturi ale serviciilor prestate de unitati specializate diferitilor beneficiari-persoane fizice, unitati, institutii sau agenti economici. Natura economica a pretului si tarifului este aceeasi. Deosebirile care apar rezulta din existenta tarifului ca expresie concreta a categoriei de pret intr-un domeniu specific de activitate. Astfel, pretul exprima valoarea de schimb a unei marfi in calitate de obiect, de bun material cu existenta de sine statatoare, pe cand tariful se stabileste pentru o activitate prestata. Productia serviciilor nu are aspect de sine statator, nu se poate stoca sau inmagazina.

De asemenea, consumul de servicii nu este separat de productia lor, serviciul neputand circula ca stare intre producator si consumator. El se consuma prin fiecare productie. Productia si consumul au loc concomitent atat in timp, cat si in spatiu.

Serviciile, dupa natura, destinatiile si beneficiarii lor sunt: servicii productive, mixte (servicii de gospodorirea comunala, apa, canal, energie electrica etc.) si neproductive.

Corespunzator acestora si tarifele pot avea caracterul unor preturi cu ridicata (pentru serviciile productive, in general) sau caracterul unor preturi cu amanuntul (pentru serviciile neproductive).

Deseori, in limbajul practic sau in vorbirea curenta se produce o substituire reciproca a notiunilor de tarif si de taxa. Aceasta datorita unor traditii, precum si ca urmare a faptului ca si taxele au la baza ideea contraprestatie (mai ales taxele de timbru).

Delimitarea intre tarif si taxa se face din mai multe puncte de vedere.

In primul rand, dupa destinatia lor si anume taxele se datoreaza bugetului statului si caracter fiscal.Apoi tarifele se incaseaza de catre unitatile prestatoare ca echivalent al valorii prestatiilor, asigurandu-le acestora profit.

In al doilea rand, se determina, se evidentiaza si se urmaresc costurile productiilor, pe cand in cazul taxelor nu se evidentiaza si calculeaza astfel de costuri.

In al treilea rand, delimitarea se mai poate face si prin prisma organelor care le stabilesc. Astfel, stabilirea tarifelor este datoria unitatilor prestatoare, iar stabilirea taxelor intra in competenta organelor financiare prin actele normative adoptate de catre organele puterii sau administratiei de stat.