Inflația în România

Inflaţia- caracterizare generală

(conceptul de inflaţie)

Încercarea diferiţilor specialişti de definire şi măsurare a inflaţiei, precum şi de contracarare a efectelor ei au generat o serie întreagă de concepte cu privire la acest fenomen. Multitudinea definiţiilor ce vizează inflaţia derivă din faptul că acest fenomen este ”unul dintre cele mai controversate şi mai complexe din economie”.

Din punct de vedere etimologic termenul de inflaţie provine de la latinul „inflare” , ceea ce semnifică creştere, dar într-un sens nedorit, deci o creştere „dezagreabilă”. Din punct de vedere economic noţiunea sugerează o stare maladivă considerându-se că această stare provine din existenţa unei cantităţi excedentare de monedă.

Economistul român Costin Kiriţescu, defineşte inflaţia ca pe o” masă bănească depăsind necesarul din economie, ceea ce înseamnă o slabire a puterii de cumpărare a banilor”.

Referitor la deteriorarea puterii de cumpărare a banilor, Copernic spunea in sec. XVI că printre cele mai rele flagele care pot duce la decadenţa popoarelor este stricarea monedei, deoarece ea „nu vine să distrugă un stat dintr-o dată, ci îl roade încetul cu încetul, printr-o acţiune aproape lentă”. Această idee este susţinută şi de Leuin care a declarat că „cel mai bun mijloc de a distruge democraţia este să-i devalorizezi moneda”.

Economistul englez J. M. Keynes adaugă acestor spuse: „ avea cu siguranţă dreptate. Nu există mijloc mai subtil si mai sigur de a mina insăşi temelia societăţii”.

Se observă că citatele vizează inflaţia ca un fenomen monetar. Printre teoriile monetariste Milton Friedman afirma că „inflaţia este o îmbolnăvire a monedei manifestată prin simptome directe de scumpire a preţurilor”.

Analizând relaţia dintre inflaţie şi ”scumpirea preţurilor” sau creşterea preţurilor trebuie subliniat faptul că nu orice creştere a preţurilor reprezintă inflaţie. Astfel, unele preţuri pot să crească fără ca media tuturor preţurilor să crească, adică fără să existe inflaţie. Această distincţie este importantă pentru a nu explica puseurile inflaţioniste prin creşterea anumitor preţuri. Doar o creştere dinamică, mecanică şi continuă a cărei consecinţă este creşterea nivelului general al preţurilor generează inflaţia. Dacă creşterea preţurilor are loc simultan cu creşterea cantităţii de bunuri şi servicii existente pe piaţă nu avem de-a face cu fenomenul inflaţionist.

Se poate concluziona că inflaţia nu poate fi privată doar din punct de vedere monetar, această abordare fiind insuficientă.