Mapă de țară - Luxemburg

Introducere

Ideea asociată de cele mai multe ori cu Luxemburg este Benelux, o uniunea vamală care a constituit unul dintre factorii de bază ai iniţiativei europene Totuşi, acest stat mic aflat în Europa de Vest, între granzii unor alianţe „opuse” a reprezentat şi reprezită un pilon de susţinere veritabil al Uniunii Europene Pentru a înţelege politicile şi implicarea Luxemburgului în mare proiect european, este imperios necesar o trecere aprofundată în revistă a „bucatăriei ” interne

I INFORMAŢII GENERALE

Orice profil de ţară trebuie să cuprindă căteva date generale, informaţii pe care, la o rapidă cautare pe internet, le poţi găsi fără niciun surplus de efort şi care la prima vedere par irelevante Totuşi, a şti că Marele Ducat de Luxemburg este numele oficial al statului şi că, totodată este unicul stat care deţine o astfel de titulatură , face posibilă conştientizarea ironiei: Luxemburg are o suprafaţă de 2586 km2 şi o populaţie de 510 000 de locuitori (1 ianuarie 2012), cea mai mare parte a locuitorilor sunt rezidenţi ai capitalei Luxembourg-Ville (83 832 locuitori) Limba naţională a acestei mici pupulaţie face parte din categoria limbilor germanice şi se numeşte luxemburgheza, însă în domeniul administrativ franceza este cea uzuală, alături de germană şi, evident, limba nativă Pe lângă cunoştiinţele lingvistice pentru a lua parte la orice schimb economic, trebuie folosită moneda naţională, care din 1999 s-a convertit standardelor europene, şi anume în euro

În ceea ce priveşte diviziunea administrativă, Luxemburgul se împarte în 3 mari districte, Diekirch, Grevenmacher şi Luxemburg, care conţin 12 cantoane şi 118 Comune Acestea din urmă pot fi ridicate la rangul de oraş prin lege, la ora actuală, regăsindu-se 12 pe întreg teritorul ţării Un lucru interesant, care deşi nu face parte din datele generale, dar care merită să fie inclus aici, este faptul că dacă populaţia rezidentă a unei comune depăşeşte 20% în cadrul Consiliului Comunal se formează o Comisie consultativă pentru străini Pentru a răspunde la întrebare „de ce?”, naţionalitatea luxemburgheză depăşeşte cu numai 12,6% naţionalităţile străine În ceea ce priveşte religia, ponderea cea mare aparţine romano-catolicilor, care cu un procent de 86% îi trece în minoritate pe protestanţi cu 12%, restul populaţiei fiind fie mozaici, fie ortodocşi sau musulmani Pentru a conchide acest capitol, ziua naţională a Luxemburgului este pe 23 iunie şi marcheză ziua de naştere a Marelui Duce

Istoric

Ca orice stat, Luxemburgul are şi el o istorie pe care o voi rezuma la nivel de evenimente cu rol semnificativ în a explica schimbările şi evoluţia a ceea ce numim astăzi Marele Ducat Începuturile sale sunt legate de tribul belgian treveri, aflat sub dominaţie romană După destrămarea Imperiului Roman, regiunea a ajuns sub stăpânirea francilor În 963 devine cetate independentă sub contele Ardenniei, Sigfrid şi sub numele de Lucilinburhuc Titlul de Ducat îi revine în 1354 când împăratul Imperiului Roman de Naţiune Germană, Charles al IV-lea îl rdică la rang de Duce al Luxemburgului pe fratele său vitreg Vencesles 1443 este anul când tronul Luxembuxemburgului rămâne gol datorită lipsei unui moştenitor Timp de 450 de ani se va afla sub diferite dominaţii straine La mijlocul sec XVI, Luxemburgul devine parte a Ţăilor de Jos spanile În urma Războiului de Secesiune al Spaniei (1713-1714) Charles al VI-lea de Habsbourg obţine Luxemburg, care se va afla sub tutelă austriacă Un an decisiv este cel al Congresului de la Viena, din 1815, când Luxemburg sub conducerea lui Guillaume I d’Orange-Nassau devine Mare Ducat şi un stat suveran Data de 19 aprilie 1839, însă, marchează prin Tratatul de la Londra divizarea statului, vestul fiind anexat Belgiei, iar estul rămânând stat suveran sub stăpânire olandeză Adevârata recunoaştere a independenţei este posibilă abia în 1867, sub conjunctura unui posibil război între Franţa şi Prusia Regele Olandei a continua să fie şi duce al Luxemburgului până în 1890, când Guillaume III nu a avut un moştenitor, ci o moştenitoare, fiind prilejul potrivit pentru aducerea unui Duce ale cărui competenţe să fie strict legate de Marele Ducat: Adolf Nassau-Weilburg Această familie ducală continuă şi astăzi să asigure pe lângă tronul Luxemburgului şi independenţa acestuia În anii răboaielor mondiale, Luxemburgul a fost anexat Germaniei, momentul de curbură fixându-se în jurul anului 1942 când Marele ducat renunţă la neutralitate, guvernarea se retrage în exil la Londra, contribuind la invazia Normandiei

„Bucătăria internă”

Revenind la vremuri actuale, următorul pas este analizarea cadrului insituţional şi al politicii interne

Cadrul instiituţional

Luxemburgul este o democraţie reprezentativă sub forma unei monarhii constituţionale, unde coroana este transmisă ereditar în familia Nassau Plecând de la constituţia de pe 17 octombrie 1868, amendată în 1919, 1948, 1956, 1972, 1983, 1988, 1989, putem identifica distribuirea puterii între principalele instituţii politice, distribuire bazată pe principiul separării puterilor în stat