Monopolul

MONOPOLUL

1.1. Definirea monopolului

Monopolul pur este piata unui bun sau serviciu care e oferit de un singur furnizor si pentru care nu exista un bun sau serviciu înlocuitor apropiat. În termeni generali, se poate spune ca elasticitatea încrucisata a cererii pentru produsul de pe aceasta piata si toate celelalte produse este redusa  astfel spus, o cresterii pretului produselor de pe o piata cu monopol pur conduce la o crestere nesemnificativa a cererii pentru oricare alt produs. Definirea  bunului sau serviciului înlocuitor apropiat  este oarecum arbitrara. Spre exemplu se poate spune despre petrol si benzina ca sunt  înlocuitori apropiati  ai curentului? E foarte probabil ca raspunsul sa depinda de modul de utilizare al combustibilului. Furnizorii de electricitate pot avea monopol pe piata iluminatului casnic si industrial, dar se confrunta cu o concurenta puternica din partea furnizorilor de petrol în ceea ce priveste piata energiei termice.

Monopolul pur poate fi privit ca un model teoretic din momentul ce este neobisnuit sa gasesti vreo firma cu 100% cota de piata. În Marea Britanie, Comisia pentru Monopoluri si Fuziuni I se poate solicita sa investigheze o situatie de monopol pentru a decide daca actioneaza sau nu în interesul public; în acest scop, monopolul este definit ca o firma unica sau un grup de firme cu aceleasi interese care controleaza cel putin 25 % dintr  o piata. Politica Marii Britanii privind monopolul va fi discutata în capitolul 1.5

Este posibil ca un grup de firme sau tari sa încheie conventii secrete în privinta preturilor sau a nivelurilor de productie si, prin urmare, sa actioneze ca monopolisti. O asemenea situatie este considerata un cartel. În Marea Britanie, de exempu, au fost investigate carteluri din diferite industrii. Organizatia OPEC, care încearca sa sustina pretul petrolului, este de exemplu de cartel international. În cele ce urmeaza, ne vom concentra atentia asupra monopolului unei firme unice.

Existenta echilibrului economic în conditia de competitie de monopol

- Principala caracteristica a pietei de monopol este aceea ca o singura firma, juridic vorbind , ce ofera un anumit bun sau serviciu pe piata. Totodata bunul oferit de firma respectiva trebuie sa îndeplineasca conditia de nesubstituilitate

Cele mai întâlnite tipuri de monopol sunt:

a. Monopolul natural, rezultat al controlului de catre o firma al unei resurse rare, al unui brevet;

b. Monopolul institutional sau public, cum este cazul înca în România al SNCFR, RENEL, ROMGAZ;

c. Monopolul rezultat al concurentei pe piata.

Monopolul natural prezinta în principal caracteristicile:

- Costul factorilor utilizati este minim, toate subunitatile ce produc bunul respective au aceeasi tehnologie iar costul mediu pe termen lung este o functie descrescatoare asa cum se poate vedea si din figura urmatoare:

Fig. nr.1. Curba costului mediu pe termen lung

Pot fi considerate înca în conditiile de monopol natural în România: intreprinderile de transport în comun judetene, respective ale municipiului Bucuresti sectorul telecomunicatiilor.

Pentru început vom analiza comportamentul industriei în conditiile competitiei de monopol. Presupunem ca exista un singur produs, iar consumatorii sunt în numar foarte mare, cererea lor individuala pastrându  si caracteristicile de atomicitate

Întrucât monopolistul poate stabili pretul pietei sau productia ce urmeaza a fi vânduta, astfel sa  si minimizeze profitul, între pret si productie exista o permanenta depedenta. Si aceasta deoarece în situatia când stabileste un pret ridicat pe piata, va trebui sa produca o cantitate mica, pentru ca astfel îi va ramâne productie nedesfacuta sau va fi nevoit sa reduca pretul.

1.2. Curba cererii pentru monopol

Din momentul ce monopolistul este unic furnizor al unui bun, firma este de fapt o ramura industriala. Monopolistul trebuie sa raspunda deci unei curbe a cererii pietei, care în mod normal are panta descrescatoare de la stânga la dreapta. Curba cererii ne arata nivelurile preturilor la care producatorul poate vinde diferite cantitati de produse.

Amintiti  va ca încasarea medie ( ÎM ) este egala cu încasarea totala ( Î ) împartit la cantitatea de bunuri vândute si este de asemenea egal cu pretul bunului. Curba cererii poate fi, prin urmare, numita curba a încasarii medii ÎM.

Confruntat cu o panta descrescatoare a curbei ÎM, monopolistul trebuie sa reduca pretul la toate unitatile vândute, cu scopul de a vinde mai multe unitati de produs. Aceasta înseamna ca încasarea marginala ( Îm ), care este venitul câstigat din vânzarea unei unitati suplimentare de produs, trebuie sa fie mai mic decât ÎM ( sau pretul ).

Sa privim tabelul 1 Coloanele ( 1 ) si ( 2 ) reprezinta cererea pentru productia monopolista, sa spunem, a bunului X. Coloana ( 3 ) reprezinta încasarea totala, obtinuta prin înmultirea coloanelor ( 1 ) si ( 2 ). Coloana ( 4 ) reprezinta încasarea marginala si se poate observa ca scade mai repede si este mai mica decât ÎM. Curbele ÎM si Îm sunt trasate în figura 2 care ilustreaza grafic rezultatul conform caruia orcând o curba ÎM a unei firme va avea o panta descrescatoare, curba Îm se va afla sub curba ÎM.