Perspectivele Serviciilor de Turism și Restaurație Hotelieră în Regiunea Centrală

Introducere

Clasificarea activitaţilor din Economia Naţionala(CAEN) comparabila si compatibila cu clasificãrile utilizate pe plan European si mondial include in secţiunea I – Hoteluri si restaurante in urmatoarele grupe:

- Hoteluri si alte facilitaţi de cazare

- Restaurant si alte activitaţi de servicii de alimentaţie.

In cadrul grupei de Hoteluri şi alte facilitaţi de cazare sunt structurate ca activitaţile urmatoare:

- Hoteluri si alte facilitaţi de cazare similar

- Facilitaţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtã duratã

- Parcuri pentru rulote,campinguri si tabere,

- Alte servicii de cazare,

Iar în cadrul grupei de:Restaurante si alte activitãţi de servicii de alimentaţie gãsim:

- Restaurante

- Activitãţi de alimentaţie de servire a bãuturilor.

Serviciile,activitãţii turistice prin conţinutul lor,creaza condiţii si confort pt adãpostirea,recreere,odihnã şi distracţia populaţiei.El este produsul a ceea ce se numeşte industria hotelierã şi de restaurante sectoare care înglobeazã ansamblul activitãţilor ce se pot desfãsura în spaţiul hotelurilor şi restaurantelor.Aceste servicii prezintã o activitate complex,care decurge din explatarea capacitaţilor hotelurilor si restaurantelor şi sunt alcatuite dintr-un grupaj de prestaţii oferite turiştilor,în special,pe timpul sejurului în unitãţile hoteliere.

Regiunea central a ţãrii noastre are o suprafaţã de 34100 km2(14,3% din suprafaţa ţãrii) şi este compusã din 57 oraşe (din care 20 municipii) şi 356 comune,1784 sate,grupate în şase judeţe: Alba,Braşov,Covasna,Harghita,Mureş şi Sibiu.

Regiunea central este aşezatã in zona centralã a Romãniei,în interiorul marii curberi a Munţilor Carpaţipe cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului,fiind strãbatutã de meridianul 25 grade logitudine esticã şî paralelã 45 grade longitudine nordicã,şi ocupã poziţia a-5-a între cele 8 regiunii de dezvoltare.Prin poziţia sa geograficã,realizeazã conexiuni cu 6 din cele 7 regiunii de dezvoltare,înregistrându-se distanţe aproximativ egale din zona central pãna la punctele de trecere a frontierelor.

Resursele natural sunt diverse şi include importante reserve de gaze natural,sare,metale neferoase,material de construcţii(ex:marmurã),mici depozite de carbine inferior şi numeroase izvoare de apa mineralã.În afarã resursele subsolului,Regiunea centru dispune de un remarcabil potenţial hidroenergetic şi de un valoros potenţial forestier(padurile şi suprafeţele împadurite ocupã aproximativ o treime din suprafata regiunii.)

Numãrul populaţiei Regiunii Centru,la sfârşitul anului 2006,era de 2,5 milioane locuitori,densitatea populaţiei fiind de 74,2 loc/km2.Prin ponderea populaţiei urbane de 59,8%.Regiunea Centru se numarã printer cele mai urbanizate regiunii ale României,dupã regiunea Bucureşti – Ilfov şi Regiunea Vest.Majoritatea oraşelor au un numãr mai mic de 20.000 locuitori,un singur oraş – Braşovul – are populaţia de 200.000 locuitori,iar douã – Sibiu si Tîrgu Mureş – au între 100.000 şi 200.000 locuitori.Populaţia regiunii centru se caracterizeazã printr-o mare diversitate etnicã,lingvisticã si religioasã.

Românii furnizeazã 65,3% ,din totalul populaţiei regiunii,maghiarii 29,9% ,rromii 4%, germanii 0,6%.

Economia Regiunii Centru are un profil industrial evidenţit atât de contribuţia ridicatã a industriei la formarea produselui intern brut,cât şi de ponderea populaţiei ocupate în sectorul secundar.În anul 2005,P.I.B/locuitor,exprimat la Paritatea de Cumpãrare Standard(unitate de valutã conventional care exclude influenţa diferenţelor între nivelurile prestãrilor dintre ţãri),în Regiunea Centru,era de 8066 euro(36% din media Uniunii Europene)

Potenţialul touristic al Regiunii Centrale este de 80% din patrimonial turistic al României,de aceea şi dezvoltarea turismului în aceastã regiune reprezintã una din dresectiile principale de dezvoltare pe viitor.Este o parte importantã resursa economicã pe care o avem la dispoziţie,este un domeniu în care este nevoie de o ofertã diversificatã,preţuri competitive,dar mai ales de servicii constant şi de calitate.Regiunea Centru este bogatã în ape termale,pãduri,castele medieval,flora şi fauna unice.

Relieful Regiunii Centrale este format din cle trei ramuri ale Carpaţilor Româneşti,zona coliniarã a Podişului Transilvaniei şi depresiunile din zona de contact între zona coliniarã şi cea montanã.Zona Montana reprezintã aproape jumatate(47%) din suprafaţa Regiunii Centru.Toate acesta duc la un potenţial mare de explatare turistic a acestei zone.

În ceea ce priveşte comerţul exterior al Regiunii Centru,în anul 2006,cu dinamici preliminal la circa 28% atât la exporturi cât şi la importuri de bunuri.Creşterea ponderii a acestora în total economic de la 10,9% in 2005 la 11,9% in 2006 la exporturi şi de la 11,5% în 2005 la 12,2% în 2006 la importuri.

Balanţa comercialã va realize un sold negative,fiind al doilea ca marime dupã Regiunea Bucureşti.

Prognozele pentru urmãtori 2 ani,sustin creştrea P.I.B în Regiunea Centralã ,cu 6,3% respective 5,9%.Aceastã crestre se bazeazã pe evoluţiile positive din toate ramurile economiei regionale.

Astfel industria va creste cu 4,3%,respective 4,6%,agricultura cu un ritm annual de 3%,constructiile cu 14,5%,respective 11%,iar serviciile cu 6,7%,respective 6,4%.

Aceastã Regiune are un P.I.B pe locuitor cu un indice de disparitate care devanseazã media nationalã.La orizontul annual 2008 acest indice va fi 108,5%.In aceasta regiune cu excepţia judeţelor Harghita si Covasna care au un produs intern brut pe locuitor sub nivelul naţional,toate celalalte judeţe Cluj avand cel mai ridicat nivel.

În ceea ce priveşte comerţul exterior în urmatorii 2 ani de prognoza ,se vor inregistra creşteri de calitate atât la importuri cât şi la exportul de bunuri,iar soldul balanţei comerciale va ramâne negative şi va depaşii în anul 2008, 2 miliarde euro.

Pentru ansamblul perioadei 2007-2008,au fost prognozate creşteri ale populaţiei ocupate cu 0,1% creşteri ale numãrului mediu de salariaţi,cu 1,5% şi reduceri ale ratei somajului cu aproximativ 0,3% .

Creşterile salariale au fost estimate în jurul celor de la nivel national(cu un ritm mediu de creştere de 12%)şi conduc la decalaje intre judeţe din ce in ce mai mici.