Problemă de stocare - determinarea unei politici profitabile de gestiune a unui stoc de produse finite - studiu de caz pentru firma Dov Internațional Com SRL

Informatii generale despre firma DOV INTERNATIONAL COM SRL

DOV International a debutat pe piata din Bucuresti in luna mai a anului 1997, avand ca obiect principal de activitate distributia de produse alimentare. In prezent dispune de o retea de 10 terminale, de un depozit de 500 mp, precum si de un parc de 19 autovehicule, din care 12 de transport marfa cu capacitatea intre 1.2 si 3 tone.

Livreaza urmatoarele produse la peste 2300 de clienti activi din Bucuresti: DOV Land, JAGDFELD, Rostar, Star Foods, Finetti, Chupa Chups, Classic, Bega Pam, Monte Bianco, Gallina Blanca, Ardealul, Croco, Monte Banato, Tusnad, Chipita, Podravka, Pan Group, Artur. Danesita

Proiectul de fata va analiza un singur tip de produs, si anume produsele Gofri, importate de la firma Jagdfeld (Ungaria), pentru care DOV este operatorul pentru Romania.

Formularea problemei de gestiune a stocului

Definirea problemei

Compania DOV INTERNATIONAL COM SRL trebuie sa satisfaca comenzile catre clienti pentru produsul Gofri, al firmei ungare Jagdfeld. Conducerea a decis sa apeleze la un studiu statistic pentru a determina cererea zilnica a acestor produse, rezultatul fiind o variabila aleatoare care urmeaza o repartitie Poisson de parametru λ=6 baxuri/zi (600 bucati/zi).

Importul se face o data pe saptamana cu o cantitate constanta Q=40 baxuri. Costul de aprovizionare include costul de achizitie c(a)=100 lei/bax si costul de lansare a comenzii c(l)=1000 lei/comanda.

Luand in considerare faptul ca cererea clientilor privind acest produs variaza sunt posibile 2 situatii:

-a) cerere satisfacuta – cantitatea din stoc depaseste cererea, caz in care apar costurile de stocare ( c(s)=6 lei/bax ) si de depreciere ( c(d)=2 lei/bax );

-b) cerere nesatisfacuta – cantitatea din stoc este mai mica decat cantitatea solicitata de clienti, caz in care produsele Gofri sunt inlocuite cu produse similare care aduc un venit mai mic, inlocuirea comenzii concretizandu-se in costul de penalizare ( c(p)=10 lei/bax).

Managentul are in vedere trei politici de aprovizionare si doreste sa afle care dintre acestea conduce la minimizarea cheltuielilor totale:

-prima politica prevede asigurarea unui stoc initial S°=40 baxuri si aprovizionarea ulterioara cu o cantitate constanta Q=40 baxuri din 7 in 7 zile ( o data pe saptamana);

-cea de-a doua politica are in vedere asigurarea unui stoc initial de 40 baxuri si aprovizionarea ulterioara cu o cantitate egala cu suma comenzilor primite de la clienti in ultimele 7 zile ( totalul vanzarilor inregistrate de la ultima aprovizionare);

- a treia politica prevede aprovizionarea din 7 in 7 de zile cu o cantitate egala cu totalul vanzarilor inregistrate de la ultima aprovizionare si asigurarea unui stoc initial S°=30 de baxuri.

Definirea politiciilor de gestiune a stocului

- prima politica este caracterizata de stocul initial S°=40 baxuri, cantitate de aprovizionare constanta Q=40 baxuri si aprovizionare din 7 in 7 de zile; daca definim aceasta politica luand in considerare tripletul P1=(S°, Q, T), unde S° = stocul initial, Q= cantitatea de aprovizionare si T= intervalul de timp la care se face aprovizionarea, rezulta P1=(40, 40, 7);

- cea de-a doua politica este caracterizata de stocul initial S°=40 baxuri, cantitatea de aprovizionare determinata cu relatia Q(i) = ∑ r(i), i=1,n ( r(i) = cantitatile solicitate in fiecare din cele 7 de zile de la ultima aprovizionare) si aprovizionare facuta din 7 in 7 de zile; rezulta tripletul P2=( 40, Q(i), 7);

- cea de-a treia politica este caracterizata de stocul initial S°=30 baxuri, cantitatea de aprovizionare Q(i)= ∑ r(i), i=1,n si aprovizionare facuta din 7 in 7 de zile; rezulta tripletul P3= ( 30, Q(i), 7).

Pregatirea simularii

Primul pas in pregatirea simularii consta in construirea intervalelor de probabilitati, cu ajutorul carora se genereaza cererea. Pentru aceasta von folosi urmatoarele notatii:

- r(i) = cererea zilnica de produse Gofri (in baxuri);

- p(r(i)) = probabilitatea ca nivelul cererii sa fie r(i);

Este necesara, de asemenea , generarea unui sir de numere aleatoare uniform distribuite in intervalul [0,1] pentru simularea cererii.

Construim intervalele de probabilitati. Cu ajutorul formulei : (1), pentru λ=6, calculam probabilitatile ca cererea zilnica sa fie 0, 1, 2,