Proiect de investiții

INTRODUCERE

Societatea omeneasca a ajuns in situatia in care fiecare deceniu aduce noi progrese de proportii si predictii surprinzatoare referitoare la ceea ce urmeaza.

Alvin Toffler in “ Socul viitorului” ( 1970) a avertizat ca in deceniul 1970-1980 se vor produce schimbari accelerate, si intr-adevar acestea au avut loc in tehnologie, cercetarea spatiului cosmic, societate. Previziunile aceluiasi autor din “ Al treilea val” (1980), acoperind perioada anilor ’80, si in special cele referitoare la sistemul informational, s-au adeverit si ele. Preluarea si aprofundarea acestora de catre John Naisbitt in “Megatrends 2000 “ (1982) lanseaza termeni noi cum ar fi: societate informationala, economie internationala, cresterea complexitatii societale. Decadei ’90 i se atribuie apelativul “Decada celor 3E” (Economy, Environment, Ethics).

Dintr-un sondaj asupra predictiilor pentru deceniul 1990-2000, la care au participat 44 experti din diferite domenii din America si Europa, au rezultat peste 100 de tendinte diferite privind societatea contemporana, care isi au prelungiri si in deceniul 2000-2100. S-au conturat noua cauze ale schimbarilor dupa cum urmeaza:

1. Maturizare a populatiei. Generatia celor nascuti in conditii de explozie demografica dupa cel de-al doilea razboi mondial a ajuns la varsta mijlocie. Se vor manifesta preocupari sporite in domeniul fortei de munca, de natura educationala si de schimbare a politicii de pensionare in sensul intarzierii iesirii la pensie.

2. Apare o societate mozaicata din punct de vedere demografic. Diversitatea etnica va creste datorita ritmului mai mare de dezvoltare a minoritatilor si a imigrantilor. Se ajunge la o forta de munca ce inglobeaza culturi diverse. Produsele si serviciile vor trebui adaptate la aceste conditii demografice.

3. Mutatie in rolurile societale. Se estompeaza granitele dintre sectoarele de stat si privat, atata vreme cat problemele cruciale -cum ar fi reforma educatiei – sunt preluate tot mai mult de catre liderii afacerilor. Tot soiul de servicii prestate de guvern, de la colectarea gunoaielor pana la administrarea inchisorilor, vor fi realizate prin contact de catre firme particulare sau de stat, bazata pe profit.

4. Economie informatizata. Previziunea lui Toffler din “Al treilea val” a devenit deja realitate evidenta. Mariajul computerelor cut tehnologia comunicationala transforma informatia intr-o resursa strategica. O informatie tot mai accesibila schimba modelul de munca si odihna traditional si va amplifica fondul dificultatilor de a lucra cu oamenii. Educatia va deveni o prioritate de varf deoarece vor creste cererile de personal cu buna pregatire in meserie (meserias).

5. Globalizare. Oamenii, bunurile, capitalurile si informatia circula in jurul globului mai intens ca oricand. Proprietatea strainilor asupra activelor de productie va creste pretutindeni, inclusiv in SUA. Rolul dominant al Americii in economia globala va descreste, in timp ce influentele Japoniei si Europei se vor majora. Raportul dintre natiunile “bogate” si “sarace” se vor incorda pe masura ce populatia globului va creste, iar resursele se vor reduce.

6. Accent pe calitatea vietii. Preocuparea pentru sanatatea omului si mediului inconjurator se va situa in topul agendei nationale. Corespunzator, se vor remodela politica publica si practicile firmelor. Emanatiile toxice, calitatea ingrijirii curente a copiilor si batranilor, precum si riscurile imbolnavirilor profesionale vor capata o atentie sporita.

7. Restructurare economica. Noile tehnologii si competitia gobala forteaza marile organizatii sa fie receptive si tot mai sensibile si flexibile in raport cu viteza schimbarii circumstantelor. Micile afaceri vor continua sa proifereze. Sectoul serviciilor va continua sa se dezvolte. Vor aparea noi ramuri industriale, in timp ce altele, existente, se vor deplasa spre tarile cu salarii mai mici. Reconversia profesionala va capata importanta crescuta, corespunzator unei economii robuste aflata intr-o schimbare rapida.

8. Se redefineste familia si habitatul. Activitatile familialetraditionale, cum sunt ingrijirea copiilor, efectuarea curateniei si spalatul, prepararea hranei, se vor efectua tot mai mult de catre firme speciale contra pata. Traditionala familie compusa din “tatal care procura cele necesare traiuui, mama-casnica si doi copii” este inlocuita cu o diversitate de gospodarii de o singura persoana, cupluri fara copii, cupluri de necasatoriti, parinti singuri si familii cu doua venituri (dual-income families). Gratie tehnologiei moderne informationale tot mai multi oameni vor fi capabili sa lucreze acasa, sa foloseasca serviciile bancare si sa-si faca piata fara a se deplasa de la domiciliu.

9. Activism social sporit. Expresia “gandeste global s actioneaza local’ (think globally, act locally) va capata o nouainsemnatate pe masura ce oamenii se vor confrunta cu probleme locale grave cum sunt violenta in familie, abuzul de droguri, lipsa de locuinta, crima, SIDA si poluarea. Liderii din lumea afacerilor vor fi solicitati sa faca fata problemelor comunitatii intr-un mod generos, etic si creativ. Fosti adversari cum ar fi ecologistii si industriasii se vor uni pentru a rezolva in comun problemele ce vor aparea. Organizatiile non-profit (voluntare) vor capata importanta sporita, contribuind suplimentar la indeplinirea serviciilor sociale acordate de agentiile guvernamentale supraaglomerate.

Aceste noua motoare ale schimbarii vor sta la baza transformarilor societatii noastre. Societatile comerciale vor trebui sa se adapteze in mersla noile conditii pentru a determina in mod rational eficienta investitiilor lor.

In functie de domeniul in care se fac investitiile, acstea sa pot clasifica in:

-investitii tehnice: achizitia, constructia si montajul unor masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport;

-investitii umane: formarea ( calificarea, specializarea etc.) personalului;

-investitii sociale: constructia in intreprindere a unei cantine-restaurant etc.;

-investitii financiare: cumpararea de titluri de participatie la alte societati comerciale etc;

-investitii comeciale: pentru publicitate si reclama etc;

In functie de riscul pe care-l implica ele se pot grupa in:

-investitii de inlocuire a echipamentului complet uzat, cu risc foarte scazut, deoarece inlocuirea nu presupune modificari ale tehnologiei de fabricatie;

-investitii de modernizare a echipamentului existent in functiune si care implica un risc redus deoarece presupun corectii in tehnologia de fabricatie;

-investitii de dezvoltare neesentiale, de extindere a uor sectii, uzine, fabrici noi, investitii care presupun un risc mai mare,antrenat de nevoia de largire a pietelor de aprovizionare, a fortei de munca, de capital si de desfacere;

-investitii strategice: privind crearea unor filiale in strainatate, fuzionarea cu o alta societate comeciala etc. Presupun un risc considerabil ca urmare a extinderii activitatii in zone geografice noi.

Suma investitiei se determina diferit, in functie de modulde realizare a lucrarilor de achizitii, constructii, instalatii si montaj.

De exemplu, pentru achizitiile de active fixe de la furnizori externi, suma investitiei cuprinde: pretul de achizitie, taxe si cheltieli vamale, cheltuieli de transport, cheltuieli de investitii si montaj, comisioane etc.

Punter lucrarile de investitie in regie proprie suma investitiei cuprinde: costul materialelor consumate, cheltuieli directe cu manopera si cu utilajele de constructii, cota-parte a cheltuielilor indirecte repartizate investitiei.

Durata de viata a investitiei este de asemenea o notiune cu larga semnificatie:

-durata fiscala, contabila- durata normala de serviciu a mijloacelor fixe din catalogul normelor de amortizare, anexat Legii amortizarii;

-duratatehnica- durata determinata de caracteristicile tehnico-functionale, specifice oicarui mijloc fix;

-durata comerciala- determinata de durata de viata a produslor fabricate curespectiva investitie;

-durata juridica- durata protectiei juridice aupradreptului de concesiune a unei exploatari, asupra unui brevet, licenta, marci de fabrica.

Beneficiile suplimentare sau economiile de materiale si manopera previzibile sunt fluxuri marginale de trezorerie, determinate de punerea in functiune a obiectivului de investitii.