S.C. Mesagerul de Bistrița-Năsăud Impex SRL

Legitimitatea demersului jurnalistic se bazează pe echilibrul dintre drepturile şi îndatoririle presei, în care scop se cuvine a fi amintit unul dintre cele mai temeinice studii privind libertatea presei, realizat de Comisia Regală Britanică a Presei, din care rezultă următoarele:

Drepturi:

- a publica ştiri şi opinii;

- a edita ziare;

- a refuza publicarea unor articole;

- a participa la adunările publice;

- a colecta şi sintetiza informaţii de orice fel;

- a transmite publicului mai multe opinii alternative;

- a transmite informaţii corecte, complete şi obiective.

Îndatoriri:

- a da publicului posibilitatea de a-şi exprima opiniile;

- a servi binele public;

- a prezenta puncte de vedere alternative, inclusiv nepopulare;

- a acţiona în numele publicului în baza încrederii acestuia.

Din perspectiva rolului lor într-o societate democratică, jurnaliştii se află în raporturi de responsabilitate individuală - în sensul că libertatea personalului media este parte integrantă a libertăţii presei - şi colectivă (la nivelul grupului şi în sens mai larg, al comunităţii profesionale), contractuală (faţă de proprietar) si socială (faţă de public şi lege).

Ignorarea responsabilităţilor amintite de către jurnalişti nu se traduce doar în erodarea credibilităţii presei, ci şi în limitarea libertăţii lor profesionale. Altfel spus, între gradul de maturitate, de profesionalism şi gradul de libertate există o determinare directă.

Aşa se face că în societăţile democratice, preocupările în sensul liberalizării sistemului mass-media se îmbină cu "conducerea de la distanţă" a media de către autorităţile centrale, respectul pentru autonomia presei neexcluzând ajustări negociate ale exercitării profesiei, limitări la care comunitatea jurnaliştilor aderă. Pe de altă parte, conştienţi de rolul lor social, jurnaliştii înşişi manifestă un interes constant pentru consolidarea statutului lor, pentru legitimarea demersurilor lor.

În aceste direcţii se înscriu şi evoluţiile recente din România, unde, deşi raporturile presă-stat au fost şi sunt tensionate, cei doi par să fi înţeles ideea responsabilităţii şi transparenţei.

1.2.Mesagerul de Bistriţa-Năsăud - un ziar cu mesaj În anul 1997 s-a înfiinţat SC MESAGERUL DE BISTRIŢA-NĂSĂUD IMPEX SRL cu sediul în Bistriţa, str. Ursului nr. 12-14, înregistrat la Registrul Comerţului sub numărul J06/210/1997, cu CUI RO 9474334, având durata de funcţionare prevăzută pe termen nelimitat.

Societatea Comercială Mesagerul de Bistriţa-Năsăud Impex SRL este persoană juridică română ce îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi prevederile actului constitutiv.

Societatea are 21 de angajaţi dintre care amintim: director general, director departament vânzare-cumpărare, redactor şef, director de marketing, redactori, contabili, secretare.

1.3.Obiect de activitate

Principalul obiectul de activitate al societăţii este editarea ziarelor. Pe lângă activitatea de bază societatea desfăşoară următoarele activităţi:

- editarea revistelor

- editarea înregistrărilor sonore

- alte activităţi de editare

- alte activităţi de tipărire

- servicii pregătitoare de tipărire

- activităţi de consultanta pentru afaceri şi management

- publicitate

CAPITOLUL II

GESTIUNEA CREDITELOR

2.1.Credite pe termen scurt

Metodele de previziune aplicate de întreprinderi le permit să anticipeze pe termen scurt condiţiile realizării echilibrului financiar între încasări şi plăţi, să pună în evidenţă eventualele deficite sau excedente de trezorerie.

Evidenţierea excedentelor sau deficitelor este punctul de plecare pentru alegerea căilor care să permită fie utilizarea remunatorie a excedentelor, prin plasarea pe termen scurt, fie solicitarea de credite pe termen scurt pentru acoperirea deficitului de trezorerie.

Aşadar, creditele şi plasamentele pe termen scurt constituie instrumente ale situaţiei trezoreriei. Deficitele sunt, de regula, mai frecvente şi mai grave pentru că pot conduce la încetarea plăţilor, chiar pe fondul unei solvabilităţi evidente.

Creditele pe termen scurt prezintă o mare varietate, au trăsături caracteristice diferite în funcţie de obiect, durată, cost şi modalităţi practice de acordare, rambursare. De regulă ele se deschid direct de bancă, ca rezultat al negocierilor cu debitorii şi au o durată de până la 3 luni. Rambursarea creditelor trebuie asigurată în procesul derulării operaţiunilor economice ale debitorului. Banca are latitudinea ca în relaţiile cu debitorii săi, fie să ceară asigurarea rambursării creditelor prin gajarea încasărilor prevăzute la anumite operaţiuni comerciale, fie să acorde un credit general, pentru nevoi de plăţi curente, fără asigurări deosebite, decât bonitatea recunoscută a debitorului.

Având în vedere marea varietate a creditelor pe termen scurt, le voi prezenta grupându-le, în prealabil, în trei părţi: credite cu caracter general sau credite de trezorerie, credite de mobilizare şi credite de prefinanţare.