Convertoare Fabricate în România

Memoriu justificativ

Lucrarea Convertoare fabricate în România prezintă noţiunile de bază necesare cunoaşterii structurii, a principiilor de funcţionare şi a principalelor domenii de utilizare a convertoarelor.

Lucrarea este alcătuită din patru părţi:

― Convertoare. Noţiuni generale (capitolul 1)

― Traductoare (capitolul 2)

― Echipamente de măsurare specializate şi unificate (capitolul 3)

― Convertoare fabricate în România (capitolul 4)

Prima parte prezintă noţiuni generale despre convertoare, example de convertoare şi descrierea lor.

În partea a doua sunt prezentate traductoarele cu noţiuni generale, caracteristici de funcţionare generale ale traductoarelor, clasificare şi câteva cuvinte despre adaptoare.

Partea a treia este destinată prezentării echipamentelor de măsurare specializate şi unificate.

În ultima parte a lucrării sunt prezentate convertoarele fabricate în România însoţită de exemple de aparate produse în România.

Convertoare fabicate în România

Capitolul 1. Convertoare. Noţiuni generale

Elementele de automatizare, ca de altfel şi multe alte elemente cunoscute în tehnică, cuprind în structura lor unul sau mai multe subelemente de „convertire“, adică de transformare a unei mărimi în altă mărime, dependentă de aceasta.

Pentru înţelegerea noţiunii de convertire a mărimilor, în figura 5.1 se prezintă câteva exemple de „convertoare“ frecvent întâlnite în tehnică.

- Termometrul cu lichid (fig. 5.1, a). Temperatura produsă de o sursă de căldură S influenţează volumul V al lichidului (dilatare) care, ridicându-se în tubul capilar T produce modificarea lungimii l (scară gradată). Deci temperatura θ este convertită într-un volum V, iar acesta – într-o lungime l: θ=>; V=>l deci θ=>l.

În concluzie, se poate considera că un termometru cu lichid este un convertor cu ajutorul căruia o temperatură θ este convertită într-o lungime l prin două transformări (convertiri) intermediare.

- Manometrul cu tub (fig. 5.1, b). Presiunea P a unui fluid, acţionând asupra secţiunii S a coloanei de mercur, este convertită într-o forţă (F=P•S), iar aceasta echilibrează greutatea coloanei de mercur de lungime l. Adică: P=>F; F=>l, deci P=>l.

- Voltmetru cu redresor (fig. 5.1, c). Tensiunea alternativă U~ produce un curent alternativ I~ (determinat de rezistenţa totală a aparatului), care este redresat prin puntea de diode D în curentul continuu I ce străbate galvanometrul G.

Cuplu activ M produs de acest curent este echilibrat de resorturile antagoniste ale galvanometrului la un unghi α al acului indicator. Deci, avem în vedere următoarele convertiri succesive: U~=>I~; I~=>I; I=>M; M=>α, deci U=>α.

Prin urmare, voltmetrul cu redresor este un convertor tensiune-unghi (U~ =>α).

- Divizorul de tensiune (fig. 5.1, d). Tensiunea Uo este convertibilă în curentul I determinat rezistenţa totală Ro[І=‫‫‫UoRo], iar acesta produce tensiunea U pe rezistenţa parţială R(U=RI); adică: Uo=>I; I=>U; Uo=>U.

Concluzii. Din exemplele de mai sus rezultă că procesele de convertire a mărimilor fizice se întâlnesc, practic, destul de frecvent în tehnică.

În automatică, noţiunea de convertor este atribuită unor subelemente realizate fie sub o formă independentă, fie incluse în structura unor elemente complexe (traductoare, regulatoare etc.) şi care au, de exemplu, rolul de a transforma un semnal unificat electric într-un semnal unificat pneumatic (convertor electropneumatic), sau o mărime analogică într-una numerică (convertor analog-numeric) etc.

Capitolul 2. Traductoare

2.1. Noţiuni generale

În scopul măsurării mărimilor fizice ce intervin într-un process tehnologic, este necesară de obicei convertirea (,,traducerea“) acestora în mărini de altă natură fizică care pot fi introduse cu uşurinţă într-un circuit de automatizări (de exemplu, o temperatură poate să influenţeze un circuit de automatizări numai dacă este convertită (tradusă) într-o tensiune electrică proporţională sau dependentă de temperatura respectivă).

Elementul care permite convertirea (,,traducerea“) unei mărimi fizice (de obicei neelectrică) într-o altă mărime fizică (de obicei electrică) dependentă de prima, în scopul introducerii acesteia într-un circuit de automatizari se numeşte traductor.