Sistemul de Transmitere a Mesajelor Continue

1. Schema structurală a sistemului numeric de transmitere.

Fig. 1

La prima etapă în elaborarea unui sistem de transmitere a semnalelor continue trebuie să avem la dispoziţie o sursă de mesaje (mesaj de voce, mesaj muzică, mesaj video, mesaj de date). Fiecare mesaj la transmitere prin canal se transformă în semnal electric sau optic. În cazul dat folosim un semnal analogic continuu în timp b(t). Semnalul b(t) este aplicat la intrarea convertorului analogic-digital (numeric), care prescurtat poate fi scris CAD sau CAN (Fig. 2). Destinaţia acestor convertoare constă în conversia semnalului analogic la intrare în semnal digital la ieşire.

Această transformare în convertor este însoţită de un set de operaţii:

1. discretizare în timp (eşantionare);

2. cuantizare după nivel;

3. elaborarea la ieşirea convertorului unui semnal digital b(nT).

Fig. 2

Desigur convertorul introduce o eroare de cuantizare. Dacă în sistemul de transmitere se foloseşte codare antiperturbantă atunci între CAN şi modulator este inclus codorul codului de corecţie, dar între demodulator şi CNA - decodorul codului de corecţie.

După codorul antiperturbant avem nevoie de modulator, care modulează într-un mod oarecare semnalul aplicat la intrarea lui (depinde de felul modulatorului). Modulatorul transmite semnalul modulat în canal (linia de comunicaţie).

Următoarea parte a schemei reprezintă recepţia semnalului transmis ea incluzând:

-demodulatorul în care are loc procesul de demodulaţie a semnalului;

-decodorul codului antiperturbant în care are loc decodarea antiperturbantă;

-CNA (convertorul digital-analogic) în care are loc transformarea semnalului numeric în semnal analogic.

-destinatarul, adică cui îi este destinat acest semnal (receptor).

2. Calculul parametrilor CAN şi CNA .

Date inţiale pentru calulul acestor parametri:

Repartiţia Pb

(W) ka Fmax

(kHz) r0

(dB) rcv

(dB)

RU 3

800 44 47

Mai întâi de toate vom prezenta schema structurală a CAN şi CNA:

1 – FTJ ;

2 – discretizator ;

3 – cuantizator ;

4 – codor ;

5 – decodor ;

6 – FTJ ;

1. Alegem frecvenţa de discretizare folosind relaţia:

(2.1)

unde Fmax –frecvenţa maximă a spectrului semnalului; aflăm perioada de discretizare:

(2.2)

2. Aici se presupune că semnalul primar b(t) primeşte valorile în diapazonul (bmax - bmin) .La semnale cu valoarea medie nulă bmin=- bmax Dacă valoarea bmax nu este dată atunci ea se determină din relaţia :

(2.3)

unde Ka - coeficient de amplitudine , care caracterizează în ce măsură valoarea maximă (amplitudinea) semnalului depăşeşte valoarea medie pătratică, egală cu rădăcina pătrată din puterea medie a semnalului .

3. La efectuarea calculelor raporturile semnal/zgomot date în decibeli este necesar de prezentat în ori, prin urmare transformăm rcv dat în dB în ori, obţinem:

(2.4)

4. Dacă este dat raportul semnal/zgomot de cuantificare rcv , atunci :

(2.5)

5. Numărul minimal posibil al nivelelor de cuantizare se determină din relaţia :

(2.6)

6. Lungimea codului binar CAN :

(2.7)

din cauză că numărul k este un număr întreg rotungim acest număr până la valoarea lui întreagă prin adaos, prin urmare obţinem:

(2.8)

7. Aproximându-l pe k avem nevoie să recalculăm unii parametri ai CAN şi CNA. În primul rând găsim lungimea codului binar la ieşirea convertorului analogic-digital:

(2.9)

Găsim raportul semnal-zgomot de cuantizare:

(2.10)

8. Recalculăm eroarea de cuantizare:

(2.10)

9. Valoarea r0 dată în decibeli este necesar de prezentat în ori prin relaţia :

(2.11)

10. Calculăm:

(2.12)

11. Pentru determinarea probabilităţii admisibile de eroare a simbolului binar la intrarea CNA Pb este necesar de a determina prealabil valoarea admisibilă a puterii zgomotului impulsurilor false, deci:

(2.13)

12. La numărul ales al nivelelor de cuantizare L, valoarea 2if este legată cu probabilitatea Pbit cu relaţia :

(2.14)

Însă înainte de folosi această relaţie este necesar de a calcula b:

Deci calculăm mărimea din formula (2.14):

(2.15)

13. Durata simbolului binar la ieşirea CAN: