Cuprins
- Cap.I. Noţiuni introductive pag. 1
- Cap.II.Principiile transmisiunilor digitale pag. 3
- 2.1.Semnalele analogice şi semnalele digitale pag. 3
- 2.2.Modulaţia impulsurilor în cod pag. 5
- 2.3.Multiplexarea în timp pag.11
- Cap.III.Sisteme de transmisiuni PCM pag.12
- 3.1.Generalităţi pag.12
- 3.2.Multiplexarea semnalelor mic pag.13
- 3.3.Sisteme de transmisiuni digitale pag.15
- 3.4.Echipament de linie digital pag.21
- 3.5.Echipament PCM (Pulse Code Modulation) pag.22
Extras din proiect
ARGUMENT
Comunicaţia telefonică,principalul serviciu de telecomunicaţii,a cunoscut de-a lungul
timpului o dezvoltare continuă,numărul posturilor telefonice conectate la reţeaua mondială
depăşind în prezent un miliard.Legăturile telefonice la distanţe ce depăşesc câteva zeci de
kilometri pun o serie de probleme ce pot fi rezolvate numai prin utilizarea unor mijloace tehnice
numite sisteme de transmisiuni.Acestea permit transmisia semnalului telefonic -a cărui putere
medie nu depăşeşte câteva zecimi de miliwat –la distanţe de ordinul zecilor mii de
kilometri,asigurând totodată o folosire intensivă a liniilor,adică realizarea unui anumit număr de
transmisiuni simultane,independente,pe o linie dată.
Având în esenţă un caracter didactic,lucrarea încearcă să reunească în acelaşi ansamblu
aspectele teoretice şi practice ale realizării şi exploatării sistemelor de transmisiuni.
Telecomunicaţiile,ca furnizoare de servicii,se supun pieţii libere:costurile,suportate de
abonaţii,trebuie să asigure rentabilitatea serviciului,dar totodată să se situeze la nivel acceptabil
pentru publicul larg,consumator al acestor servicii.
Telecomunicaţiile,ce au un impact social deosebit,au cunoscut alături de teleinformatică o
dezvoltare explozivă în ultimul deceniu,ca urmare a progreselor tehnologice.Ca de obicei în acest
domeniu,oferta de noi servicii precede cererea,iar timpul va arăta dacă publicul este interesat să
le accepte în totalitate sau parţial.
Obiectivul lucrării este ca în final,cititorul să-şi poată forma o idee privind diversitatea
problemelor ce apar într-un sistem tehnic complex cum este cel de telecomunicaţii,să poată alege
în cunoştinţă de cauză mediul şi metoda de transmisie,să-şi însuşească noţiunile de bază legate de
planificarea şi exploatarea sistemelor de transmisiuni analogice şi numerice.
pag.3
CAPITOLUL I
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Tehnologia transmisiunilor digitale a fost pentru prima oară implementată în reţeaua
publică în 1962 în SUA. La acea dată centralele telefonice erau analogice, iar transmisiunile
digitale, utilizând metoda PCM (Pulse Code Modulation), au fost utilizate pentru evitarea pozării
de noi cabluri de cupru şi utilizarea extensivă a celor existente.
Metoda PCM constă în transformarea semnalelor analogice din banda vocală în semnale
digitale de 64 kbit/s şi multiplexarea lor într-un semnal de viteză de 2048 Mbit/s denumit E1de
către UIT. Metoda de multiplexare utilizată este cea cu diviziune în timp (Time Division
Multiplexing).
Tehnologia digitală a continuat să se dezvolte şi a cuprins domeniul comutaţiei digitale.
Prima centrală digitală a fost produsă în 1975 de Northern Telecom. Centralele digitale pentru
telefonia publică au fost dezvoltate ca o consecinţă a apariţiei sistemelor PCM, tot pe baza
tehnologiei de multiplexare TDM care comută canale de 64 kbit/s. Ca urmare, sistemele E1 şi-au
extins utilizarea şi în bucla de abonat, nu numai la conexiunile între centrale.
Cererile crescute, în telefonia clasică, au avut ca rezultat, în domeniul transmisiunilor la
distanţă, creşterea capacităţii de transmisiuni, o creştere obţinută prin trepte de multiplexare
definite în ierarhia digitală plesiocronă PDH.
La noi în ţară, până în anul 1990, lipsa din reţeaua de telecomunicaţii a centralelor
telefonice de tip digital a limitat utilizarea sistemelor de transmisiuni digitale. Totuşi, este de
menţionat faptul că dezvoltarea primului sistem PCM a început în anul 1972 şi s-a finalizat cu un
sistem experimental în 1976. În 1980 a început fabricarea de serie a sistemelor PCM şi utilizarea
acestora pentru conexiunea între centralele analogice din reţelele marilor oraşe.
pag.4
Perioada 1990 - 2000
Această perioadă a a fost caracterizată de următoarele tendinţe:
- creşterea traficului telefonic digital fix atât pe relaţia naţională cât şi pe cea
internaţională;
- creşterea traficului telefonic digital mobil, prin apariţia operatorilor GSM şi
NMT400;
- creşterea traficului video (digital);
- aparitia traficului de date.
Ca răspuns a creşterilor de trafic telefonic a avut loc o dezvoltare rapidă a transmisiunilor
digitale la mare distanţă.
În anul 1991 s-a decis stoparea investiţiei în sistemele analogice pe cablu coaxial şi
continuarea dezvoltării reţelei publice de telecomunicaţii pe baza tehnologiei digitale.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistemul PCM - Pulse Cod Modulation.pdf