Agegatele Monetare

Taylor (1993): ratele de dobândă rămân instrumentul preferat de politică monetară. Totuşi, modificările puternice (swings) ale inflaţiei sunt legate de creşterea masei monetare, ceea ce înseamnă ca moneda continuă să joace un rol important în fundamentarea politicii monetare.

1. relaţia masă monetară – inflaţie: Teoria cantitativa a banilor: o modificare în rata de creştere a masei monetare induce o modificare de aceeaşi valoare în inflaţie (Lucas 1980). Cu toate acestea, este posibil ca inflaţia să fie generate de alte cauze decât creşterea masei monetare şi băncile centrale procedează la modificarea ritmului de creştere a masei monetare pentru a acomoda inflaţia.

2. relaţia masă monetară - produs intern brut.

- Curba Phillips: relaţie inversă între inflaţie şi şomaj pe termen scurt

- Taylor (1996) - pe termen lung nu există un trade-off între inflaţie şi şomaj

- modificările în masa monetară preced modificările în produsul intern brut – creşterea sau scăderea masei monetare are efect întârziat (lag) asupra produsul intern brut (2-4 trimestre). Consens în teoria economică – pe termen lung, modificările masei monetare se reflectă doar în preţuri. Pe termen scurt, modificările masei monetare se pot regăsi şi în alte variabile macroeconomice cum ar fi PIB-ul.

3. relaţia masă monetară – cicluri economice

Friedman şi Schwartz (1963) – o rată mai mare de creştere a masei monetare duce la o creştere a PIB asupra trend-ului său, pe când o scădere în creşterea masei monetare precede scăderi ale PIB-ului.

B. Friedman şi Kuttner (1992) – relaţia masă monetară – ciclu economic nu mai este atât de evidentă

Tobin (1970) corelaţia dintre masa monetară şi PIB poate fi interpretată şi altfel : creşterea PIB induce creşterea masei monetare şi nu invers. Creşterea masei monetare nu se datorează neapărat politicii monetare ci modificărilor ce se produc în economie.

4. relaţia produs intern brut - rata dobânzii

rate de dobândă scăzute duc la creşterea PIB, iar creşterea PIB este urmată de rate de dobândă mai mari – ciclurile economice

Bilanţul BNR la 31.12.2003 (mld lei)

Active % Pasive %

1. Disponibilităţi băneşti şi alte valori 45.8

0.0124 1. Numerar în circulaţie 65220.8

17.71

2. Metale preţioase 751.2

0.204 2. Pasive externe

Imprumuturi primite sau depozite ale instituţiilor străine 75308.8

20.458

3. Active externe

Depozite la vedere şi la termen la alte Bănci Centrale şi organisme internaţionale

Devize

Titluri şi obligaţiuni emise de instituţii străine 359800.9

97.743 3. Disponibilităţi ale Trezoreriei Statului 5136.0

1.3952

4. Valori mobiliare

Titluri de stat 5.2

0.00141 4. Disponibilităţi ale Băncilor Comerciale

Rezerva minimă obligatorie

Conturi Curente

Depozite atrase de la băncile comerciale 162151.0

44.049

5. Credite acordate băncilor 1600.0

0.4346 5. alte pasive 4045.2

1.0989

6. alte credite 11.4 0.00309 6. capital. fonduri si rezerve 56247.1 15.280

7. alte active 5894.4 1.60126 17.71

Masa monetară în Romania

1. Baza monetară M0= Numerar în circulaţie + Disponibilităţile Bancilor Comerciale la Banca Naţională a României

2. Masa monetară în sens restrâns M1= Numerar în afara sistemului bancar + Disponibilităţi la vedere constituite de clienţi la băncile comerciale

3. Masa monetară în sens larg M2 = M1 + Cvasibani

Cvasibani= Economii ale populaţiei+ Depozite în lei pe termen şi condiţionate+ Depozite în valută ale rezidenţilor

Masa monetară în UE

Narrow money (M1) (masa monetară în sens restrâns) =

Currency (numerar) + Overnight deposits (depozite peste noapte)

"Intermediate" money (M2) =

M1+ Deposits with an agreed maturity up to 2 years (depozite cu o maturitate de până la 2 ani) + Deposits redeemable at a period of notice up to 3 months (depozite cu preaviz de până la 3 luni)

Broad money (M3)=

M2+ Repurchase agreements (repo) + Money market fund (MMF) shares/units (unităţi ale fondurilor de piaţă monetară) + Debt securities up to 2 years (titluri de credit cu o maturitate de până la 2 ani)