Bugetul Uniunii Europene

CAPITOLUL I

NOŢIUNI ELEMENTARE

Bugetul UE reprezintă ansamblul resurselor financiare de care acesta dispune anual pentru îndeplinirea de către instituţiile comunitare a obiectivelor, activităţilor şi intervenţiilor comunitare stabilite în prezent prin Tratatul de la Amsterdam (TUE + TCE). În funcţie de acesta pot fi observate în fiecare an priorităţile şi orientările politice comunitare.

Comunitatea europeană pentru a finanţa programele, proiectele care le derulează are nevoie de un buget.

Bugetul comunităţii europene refelectă concepţia şi stadiul integrării europene .

Actualitatea modernă a societăţii europene a impus edificarea oficială unui buget prin constituirea bugetului Uniunii Europene.

Regulamentul financiar al acestor comunităţii precizează că bugetul lor este “actul care prevede şi autorizează în prealabil, în fiecare an, cheltuielile şi veniturile comunităţilor” .

Pentru acoperirea (asigurarea) bugetului UE, astfel statele membre sunt dispuse să transefere o parte din atributele naţionale în materie de percepere a impozitelor şi taxelor, după cum ponderea unei categorii de cheltuieli sau alteia în totalul bugetului UE care poate fi considerată o dimensiune a intervenţiei UE asupra economiilor şi politicilor naţionale.

Principiile bugetului

Bugetul comunităţii europene respectă regulile generale care se aplică şi în statele membre, având ca scop asigurarea transparenţei veniturilor şi cheltuielilor în procesul luării deciziilor şi a clarităţii în monitorizarea şi controlul execuţiei bugetului pentru protejarea intereselor financiare ale UE.

Aplicarea dreptului bugetar şi procedura elaborării, aprobării, executării şi încheierii bugetului comunitar sunt generate de anumite principii, în doctrina modernă a finanţelor publice, sunt unanim admise următoarele:

Anualitatea bugetului; unitatea bugetului; universalitatea bugetară; echilibrul bugetului şi speciliazarea bugetară.

În acord cu doctrina modernă, aceste principii sunt consacrate şi în Regulamentul financiar al comunităţii europene . Bugetul aprobat de CE are prevăzut deasemeni şi un capitol distinct privind publicitatea bugetului în Jurnalul oficial al UE.

a) Principiul anualitatea bugetului. Presupune operaţiunile bugetare care se vor derula, în timpul exerciţiului bugetar, în comunitatea europenă acesta se întinde în intervalul 1 ianuarie- 31 decembrie.

Veniturile care trebuiesc încasate în anul financiar curent şi nu s-au încasat în acel an se face venit la bugetul anului următor. Orice impozit şi taxă prevăzut a se plăti în anul financiar curent şi neonorat se anulează la finele anului respectiv.

Excepţii pot exista. De exemplu, în cazul în care baza legală pentru o anumită cheltuială a fost adoptată spre sfârştul anului, iar cheltuiala nu a mai putut fi angajată şi plata efectuată până la finele anului financiar curent se poate aproba transferarea cheltuielii respective în bugetul aferent anului următor.

De precizat că, multe proiecte şi acţiuni UE se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an calendaristic. Pentru asigurarea disciplinei financiare, respectiv a încadrării în limita resurselor de finanţare disponibile şi a comunităţii. De altfel UE foloseşte pe termen mediu, instrumentul „perspectiva financiară”.

În scopul racordării proiectelor şi acţiunilor multi-anuale la buget, care se referă la un anumit an financiar, în practica UE se folosesc două concepte de cheltuieli: „limita de angajare a cheltuielilor” şi „limita de plăţi”.

Limita de angajare a cheltuielilor reprezintă mărimea tuturor obligaţiilor decurgând dintr-un proiect cu o perioadă de executare mai mare de un an, care revine anului financiar pentru care se elaborează bugetul.

Limita de plăţi reprezintă suma înscrisă în buget pentru proiectul respectiv. De exemplu, o cheltuială poate fi angajată în anul financiar pentru care se întocmeşte bugetul dar plata către creditor poate fi efectuată doar parţial în anul respectiv, după cum o plată poate fi făcută în contul unei cheltuieli angajate în exerciţiul financiar anterior.

a) Unitatea bugetară impune ca toate veniturile şi cheltuielile bugetului UE să fie cuprinse într-un singur document. De la acest principiu sunt de menţionat două excepţii:

Au fost create aranjamente financiare speciale pentru anumite activităţi în domeniul politicii comune externe şi de securitate, al Fondului european de dezvoltare. În aceste cazuri, anumite venituri (ajutoare, donaţii s.a ) sunt folosite direct pentru activităţile respective fără a mai fi înscrise în bugetul UE.

Agenţiile europene (organisme descentralizate ale UE au proprile bugete care sunt alimentate cu transferuri din bugetul UE.

Asemeni principiului anualităţii, în literatura contemporană a finanţelor publice se apreciază că principiul unităţii bugetare se sprijină pe două genuri de motivaţii unele financiare, altele politice.

b) Principiul universalitatea bugetului În practica UE sunt respectate două reguli bugetare:

(1) neafectarea veniturilor bugetare, adică o dată vârsate la bugetul UE, aceste venituri se depersonalizează, fiind folosite în totalitatea lor la finanţarea tuturor cheltuielilor;

(2) prezentarea bugetului în formă brută, respectiv înscrierea veniturilor şi cheltuielilor în sume toate, fără compensări şi omisiuni.

În aplicarea acestui principiu, apar execepţii. Anumite venituri sun afectate direct finanţării unor programe de cercetare, iar unele ţări fac donaţii în mod expres pentru finanţarea unor politici specifice, ca de exemplu ajutoarele umanitare.

c) Principiul echilibrului bugetar. În cazul UE este strict respectat, în sensul că veniturile sunt egale cu cheltuielile sau mai mari. UE nu este autorizată să se împrumute pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul UE. În consecinţă situaţia normală pentru execuţia bugetului este surplusul de venituri asupra cheltuielilor, care este preluat obligatoriu în bugetul pe anul următor.

Ca atare, în bugetul UE nu se refelectă operaţiunile de împrumut pe care comunitatea europeană sau instiuţii ale UE sunt autorizate prin tratat să le facă (de exemplu, împrumuturi acordate unor state membre şi ţări candidate pentru susţinerea balanţei de plăţi).