Cuprins
- I. Caracteristicile pieței financiar-bancare din România 3
- 1.1. Structura sistemului financiar din România 3
- 1.2. Evoluția sistemului financiar din România 5
- 1.3. Cererea și oferta pe piața financiară 6
- 1.4. Evoluția preturilor pe piața financiară 7
- II. Evoluția companiilor tranzacționate pe piața financiar-bancară din România 9
- III. Prezentarea generală a datelor folosite 13
- IV. Modelul lui Sharpe 20
- 4.1. Modelul lui Sharpe pentru acțiunile TLV și BRD 25
- 4.2. Modelul lui Sharpe pentru acțiunile SIF1 și SIF2 31
- 4.3. Modelul lui Sharpe pentru acțiunile SIF3 și SIF4 36
- V. Modelul CAPM 43
- 5.1. Modelul CAPM pentru acțiunile TLV și BRD 44
- 5.2. Modelul CAPM pentru acțiunile SIF1 și SIF2 49
- 5.3. Modelul CAPM pentru acțiunile SIF3 și SIF4 53
- VI. CONCLUZII 59
- BIBLIOGRAFIE 61
Extras din proiect
I. Caracteristicile pieței financiar-bancare din România
1.1. Structura sistemului financiar din România
Gradul de intermediere financiară s-a restrâns moderat în anul 2011, pe fondul tensiunilor din pieţele financiare internaţionale, în pofida revenirii creşterii economice la valori pozitive. Poziția dominantă în cadrul sistemului financiar este deţinută de sectorul bancar, care înregistrează cea mai mare pondere a activelor în PIB.
Pe parcursul anului 2011, numărul de instituţii financiare active în cadrul sectoarelor financiare interne nu a înregistrat modificări semnificative, indicând astfel lipsa unor schimbări structurale în cadrul acestor sectoare. Deşi creşterea economică a revenit la valori pozitive, variaţiile din acest an au fost similare celor înregistrate în anul anterior, astfel că numărul de brokeri de asigurare şi cel al fondurilor de investiţii au continuat să crească, în timp ce numărul societăţilor de asigurare şi cel al societăţilor de servicii de investiţii financiare s-au redus. (Tabel 1.1)
Tabel 1.1 Numărul de instituții financiare active din România
Sursa: BNR
Modificările apărute la nivelul acţionariatului pe parcursul anului 2011 şi în primul semestru al anului 2012 nu au produs mutaţii majore în structura sectorului bancar românesc. Comparativ cu anul 2010, numărul instituţiilor de credit s-a redus ca urmare a transferului activităţii sucursalei Anglo-Romanian Bank către BCR, în trimestrul III din 2011, cu efecte asupra indicatorilor statistici aferenţi sucursalelor băncilor străine.
Conform raportului publicat de Banca Națională a României la sfârșitul anului 2011 , în România funcționau 41 de instituții de credit, structura sistemului bancar fiind următoarea:
- 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat, 4 bănci cu capital majoritar privat autohton, 26 de bănci cu capital majoritar străin, 8 sucursale ale unor bănci străine și o rețea cooperatistă;
- 54,6% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem;
- Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar străin este de 83%;
- Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar privat românesc este de 8,8% (inclusiv rețeaua cooperatistă);
- Cota de piață a instituțiilor de credit cu capital controlat de stat este de 8,2%.
Referitor la rezultatele financiare obținute de principalele instituții de credit din România, în tabelul 1.2 este prezentat topul primelor 10 bănci în funcție de valoarea activelor deținute și de profitul net înregistrat la finalul anului 2011. Astfel, Banca Comercială Română deținută de grupul Erste deține cea mai mare cotă de piață cu o valoare a activelor de 71,2 miliarde lei însă cu rezultat net negativ (327 milioane lei, conform standardelor româneşti de contabilitate). Rezultatele obținute de BCR se bazează în principal pe calitatea portofoliului de credite şi clienţi la care se adăugă schimbările de strategie şi de asemenea schimbarea băncii-mamă.
BRD, deţinută de grupul francez Société Générale, îşi menține poziția de cea mai profitabilă bancă raportând un profit de 472 milioane lei (112 milioane euro), în condiţiile în care întreg sistemul bancar a avut o pierdere de 430 milioane lei. Acest lucru a fost posibil prin valorificarea reţelei construite în perioada de boom şi deținerea unui management eficient.
Tabel 1.2:Topul primelor 10 bănci din România la sfârșitul anului 2011, Sursa: Ziarul financiar
Perioada de criză a cauzat o schimbare de orientare și mod de acțiune în rândul băncilor. Acestea și-au adaptat strategia, planurile de expansiune teritorială, portofoliul de produse și au trecut la un control mai atent al costurilor operaționale. Dacă în perioada anterioară atenția instituțiilor de credit a fost îndreptată preponderent către obiective cantitative precum majorarea cotei de piață, ulterior modelul de afaceri al instituțiilor de credit s-a concentrat pe strategii de fidelizare a clienților existenți și menținerea unor relații solide și pe termen lung cu aceștia.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comportamentul Principalilor Agenti Economici de pe Piata Financiar-Bancara din Romania, in Decursul Anului 2011.doc