Impozitele directe - Studiu de caz privind evoluția acestora în România în perioada 2015-2017

Introducere

Impozitul capătă din ce în ce mai multă importanță pentru stat, având un rol important pe plan financiar, social și economic. Impozitele sunt plăți care se fac către stat cu titlu definitiv și nerambursabil. Cu cât cresc impozitele cu atât puterea de cumpărare a cetățenilor scade, iar o putere de cumpărare mai mică, reprezintă o cantitate mai mică de produse vândute, ceea ce se va reflectă în reducerea profitului.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, în sensul că impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor bănești necesare acoperirii cheltuielilor publice.

Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia pentru a intervenii în activitățile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un instrument de schimbare sau oprire a unei activități economice, de creștere sau reducere a producției sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau îngrădire a comerțului exterior.

Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă în mai multe direcții, dintre care se poate menționa rolul de instrument de redistribuire a unei părți din P.I.B între persoane fizice și juridice. Efectul major al rolului impozitelor pe plan social îl constituie creșterea presiunii fiscale globale.

Capitolul I

Generalități despre impozite

Noțiunea de impozit provine din limba latină de la cuvântul „impozitus” și din limba franceză de la cuvântul „impôt”. Impozitul este cea mai importantă și totodată cea mai veche resursă financiară, originile sale fiind legate de existeanta statului și a banilor.

Cu alte cuvinte, impozitul reprezintă ,,plata bănească, obligatorie, generală, definită și nereciprocă efectuată de persoane fizice și juridice pentru susținerea cheltuielilor publice, în cuantumul și la termenele stabilite prin lege, fără obligația din partea statului de a presta plătitorului un echivalent direct și imediat''.

Impozitele se pot clasifica în :

- Impozite directe

- Impozite indirecte

Elementele unui impozit, fie el direct sau indirect, sunt:

1. Subiectul, (platitorul) impozitului este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. În cazul impozitului pe salarii, subiect al impozitului este orice persoană fizică care realizează un venit sub forma de salariu, în cazul impozitului pe profit subiectul (plătitorul) este agentul economic. În practica financiara subiectul impozitului mai este numit și contribuabil.

2. Suportatorul, (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul. De regulă, persoana care platește impozitul este aceea care îl și suportă. Sunt situații,însa, când suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul.

3. Obiectul impunerii, este reprezentat de materia supusă impunerii. În calitate de obiect al impozitului pot aparea, după caz, venitul, averea iar uneori și cheltuielile.

- in cazul impozitelor directe, venitul și averea apar în calitate de obiect al impunerii. Astfel, în cazul impozitului pe salariu obiectul impozitului îl constituie salariul și alte drepturi de personal, la impozitul pe profit - profitul obținut de agentul economic, la impozitul pe donații (succesiuni) - bunurile mobile și imobile care fac obiectul donației (succesiunii);

- în cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii îl constituie produsul care face obiectul vânzării, serviciul prestat sau lucrarea executată, bunul importat sau exportat etc.