Instituții ale Uniunii Europene - atribuții financiare și modul de înfăptuire a acestora

Capitolul 1. Carcateristici ale sistemului financiar al Uniunii Europene

Uniunea Europeană a fost fondată în 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma de către Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg. Scopul inițial al Uniunii Europene a fost de a stabili o piață comună și de a promova cooperarea economică între statele membre.

De-a lungul anilor, UE s-a extins, devenind o uniune politică și economică mai largă, cu 27 de state membre în prezent. În 1993, Tratatul de la Maastricht a creat Uniunea Europeană actuală și a stabilit obiectivele sale, inclusiv creșterea cooperării în materie de securitate, justiție și afaceri interne, precum și promovarea libertății, democrației și a drepturilor omului.

În anii următori, UE a adoptat o serie de reforme pentru a consolida integrarea și pentru a face față provocărilor în schimbare, cum ar fi introducerea monedei unice euro în 1999 și adoptarea Tratatului de la Lisabona în 2007, care a consolidat puterile Parlamentului European și a sporit coerența și eficiența instituțiilor UE.

Sistemul financiar al Uniunii Europene este format dintr-o serie de instituții, politici și instrumente care sunt concepute pentru a sprijini economia europeană și a proteja stabilitatea financiară. Uniunea Europeană are, de asemenea o serie de politici și instrumente financiare, cum ar fi politica monetară și politicile fiscale, acestea incluzând reglementările privind bugetul, impozitarea și cheltuielile.

În general, sistemul financiar al UE are ca scop sprijinirea economiei și asigurarea stabilității financiare, prin intermediul unui set larg de instituții, politici și instrumente financiare.

1.1 Dispoziții financiare ale tratatelor Uniunii Europene

Tratatele Uniunii Europene conțin o serie de dispoziții financiare care reglementează modul în care Uniunea poate cheltui bani și cum acești bani trebuie să fie gestionați. Cele mai importante dispoziții financiare ale tratatelor UE includ:

Bugetul Uniunii Europene

Articolul 310 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că UE are un cadru pentru elaborarea și adoptarea bugetului său. Acesta este finanțat prin contribuțiile statelor membre, care sunt stabilite pe baza unei chei de distribuție. Bugetul UE este gestionat de Comisia Europeană și este supus controlului Parlamentului European și Consiliului UE. Bugetul UE este utilizat pentru a finanța o gamă largă de proiecte și programe în întreaga UE, cum ar fi programele de cercetare, infrastructura, protecția mediului, ajutorul pentru dezvoltare și politica agricolă comună.

Politica monetară

Articolul 282 din TFUE prevede că Banca Centrală Europeană (BCE) are mandatul de a menține stabilitatea prețurilor în UE prin politica monetară și de a promova creșterea economică. BCE este independentă de guvernele naționale ale statelor membre și de Uniune și are dreptul de a lua decizii autonome privind politica monetară. BCE acționează în colaborare cu autoritățile naționale competente în ceea ce privește politica de reglementare și supraveghere a instituțiilor financiare din UE.

Politica fiscală

Articolul 121 din TFUE prevede că statele membre sunt responsabile pentru politicile lor fiscale naționale. Cu toate acestea, tratatul prevede, de asemenea, că statele membre ar trebui să coordoneze politicile lor fiscale, astfel încât să fie în conformitate cu obiectivele economice ale UE și să nu afecteze negativ economia altor state membre. UE a introdus un pachet de reglementări privind guvernanța economică, care a sporit coordonarea politicilor fiscale naționale și a introdus proceduri de supraveghere și de sancționare pentru statele membre care nu îndeplinesc obiectivele economice.

Fondurile structurale

Articolul 174 din TFUE prevede că UE poate acorda asistență financiară statelor membre pentru a sprijini dezvoltarea economică și coeziunea socială prin intermediul Fondurilor Structurale și de Coeziune. Aceste fonduri sunt utilizate pentru a sprijini investițiile în infrastructură, cercetare și dezvoltare, formare și educație, crearea de locuri de muncă și protecția mediului.

Taxele și impozitele

Articolul 114 din TFUE prevede că UE poate adopta măsuri privind armonizarea taxelor indirecte, cum ar fi TVA, în scopul de a consolida piața internă. Articolul 115 prevede că UE poate adopta măsuri privind armonizarea taxelor directe, cum ar fi impozitul pe profit, în cazul în care acestea ar putea afecta concurența între statele membre.

Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF)

Acesta a fost creat în 2010 pentru a furniza asistență financiară statelor membre care se confruntă cu probleme de finanțare. FESF este un fond temporar, care a fost înlocuit în 2012 de Fondul European de Stabilitate Financiară Permanent (FESFP).