Supravegherea politicilor de schimb de către FMI

1.Prezentare generală

Fondul Monetar Internaţional este un organism interstatal autonom specializat, care reuneşte 186 de ţări membre. Face parte din sistemul ONU, sistem ce a fost creat pe bază acordului din 1944 al Conferinţei Monetare şi Financiare Internaţionale de la Bretton-Woods, când a fost adoptat statutul său ( la 22 iulie 1944 ). Acesta a intrat în vigoare la 27 decembrie 1945, şi-a început activitatea la 1 martie 1947, iar sediul sau este la Washington.

Înfiinţat în iulie 1945, în urma Conferinţei Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA), conform statutului sau, Fondul Monetar Internaţional are ca principale obiective:

- facilitarea dezvoltării echilibrate a schimburilor internaţionale de natură să contribuie la promovarea şi menţinerea unor niveluri ridicate de utilizare a resurselor umane, materiale şi financiare ale statelor membre;

- promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, a stabilităţii monetare;

- evitarea manipulării cursurilor valutare, ca mijloc de concurenţă neloială;

- eliminarea restricţiilor valutare, care frânează dezvoltarea comerţului internaţional;

- propagarea încrederii intre statele membre, prin punerea temporară la dispoziţia acestora a resurselor generale ale Fondului Monetar Internaţional, oferindu-le prin aceasta posibilitatea de a corecta dezechilibrele balanţei de plăţi.

- accelarea procesului de trecere la convertibilitatea monetară.

2. Funcţii

În atingerea acestor obiective, Fondul Monetar Internaţional îndeplineşte 3 funcţii: una financiară, care se manifestă prin faptul că se mobilizează resurse financiare ce se distribuie ţărilor membre , în vederea dezvoltării comerţului internaţional, a promovării unei politici de schimb stabile şi a echilibrării balanţelor de plăţi;

una consultativa ce urmăreşte să sprijine formularea unor principii cu privire la comportamentul în domeniul relaţiilor valutar-financiare, în efectuarea plăţilor internaţionale şi în utilizarea produselor financiare în vederea corectării dezechilibrului din balanţele de plăţi.şi una de reglementare care prespune formularea unor principii cu privire la comportamentul membrilor în domeniul relaţiilor valutar-financiare, în efectuarea plăţilor internaţionale şi în utilizarea produselor financiare în vederea corectării dezechilibrului din balanţele de plăţi.

Funcţia principală este aceea de supraveghere a sistemului monetar internaţional. Din această derivă alte câteva funcţii cum ar fi:

- supravegherea politicii monetare şi a ratei de schimb din ţările membre;

- elaborarea de recomandări privind politica financiară pentru membri

- acordarea de credite pentru ţările cu dificultăţi în balanţa de plăţi.

3. Misiunea de supraveghere

Supravegherea politicilor financiar valutare- funcţie iniţială a Fondului Monetar Internaţional presupune consultări periodice ingre ţările membre şi specialiştii Fondului, cu privire la situaţia balanţei de plăţi, a sistemului monetar, preţuri, şomaj, strategii de dezvoltare, forma, curs de schimb. Fondul este obligat să supravegheze atât Sistemul Monetar Internaţional în vederea asigurării funcţionării efective şi operativităţii acestuia, cât şi respectarea de către fiecare membru a obligaţiilor ce îi revin.

Funcţia de supraveghere este stipulata în Articolul IV al Statutului FMI, modificat în 2007, după aproximativ 30 de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfârşitul anilor 70. Pentru a asigura eficienta acestei funcţii în contextul globalizării actuale, Fondul Monetar Internaţional propune o serie de măsuri prin noua sa Strategie pe Termen Mediu.

Decizia din 2007 privind supravegherea bilaterală. În iunie 2007, cadrul de supraveghere a fost actualizat pentru prima dată de la sfârşitul anilor 70 prin adoptarea Deciziei privind Supravegherea Politicilor Economice ale Ţărilor Membre, care cuprinde cele mai bune practici. Supravegherea Fondului Monetar Internaţional trebuie să vizeze în principal stabilitatea externă şi să evalueze riscurile şi vulnerabilităţile unei economii.

Consolidarea practicilor de supraveghere. În cadrul supravegherii Fondului Monetar Internaţional, o atenţie deosebită a început a fi acordată sectorului financiar, odată cu introducerea Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) şi prin dezvoltarea de instrumente analitice pentru integrarea analizelor privind sectorul financiar şi pieţele de capital, în evaluările macroeconomice.