Utilizarea Instrumentelor Financiare pentru Reglarea Economiei în Cadrul Modelului IS-LM

CAP I. Continutul modelului IS-LM si rolul acestuia in formalizarea efectelor politicii fiscale.

Modelul IS-LM sau modelul total keynesian, cuprinde marimile totale ale unei economii. La acestea echilibrele de pe piata bunurilor (Curba IS) si echilibrele de pe piata monetara (Curba LM) sunt hotaratoare. Dupa Keynes economia se misca permanent inspre un punct de echilibru (echilibrul intern al economiei) care nu va fi atins niciodata, deoarece exista permanent schimbari.Modelul IS-LM este luat in considerare într-un context neoclasic, aceasta insemnand ca se porneste de la salarii flexibile.Este cunoscut in literatura de specialitate ca exprimand esenta macroeconomiei moderne . Este un model de echilibru intre piata de marfuri si piata de valori care ia in considerare influenta ratei dobanzii si a fost introdus pentru prima data de J.K.Hicks

Rata dobanzii si venitul sunt determinate impreuna de echilibrul dintre piata de marfuri si piata monetara, lucru ce ne obliga la analiza interactiunii dintre cele doua piete.Se vor lua in considerare si efectele ratei dobanzii asupra cheltuielilor si venitului, deoarece atunci cand creste venitul va creste cererea de bani, lucru ce duce la cresterea ratei dobanzii. Insa o rata mai mare a dobanzii va determina scaderea cheltuielilor, deci si a venitului.

Pe piata monetara cererea de bani se manifesta sub doua aspecte: cererea de bani pentru tanzactii si cererea speculativa de bani. Pe piata bunurilor, consumul este evident influentat de venituri si de rata dobanzii. Investitiile sunt influentate de mai multi factori, insa factorul determinant este considerat a fi rata dobanzii. In functie de aceasta, agentii economici vor calcula costul de oportunitate si vor alege alternativa de a face investitii, ori alternativa de a depune banii la banci.

1. Influentele reciproce dintre piata bunurilor si piata monetara

- Efectele piatei monetara asupra piatei bunurilor.

Daca oferta de moneda creste, ratele dobanzii vor scadea initial, lucru ce duce la cresterea investitiilor si a veniturilor. Insa nu se stabileste echilibru, deoarece veniturile inalte duc la cresterea cererii de pe piata monetara. Acest lucru are ca efect

imbunatatirea ratelor dobanzii si deci, imbunatatirea investitiilor In final, cresterea veniturilor va fi mai mare decat cresterea initiala

- Efectele pietei bunurilor asupra pietei monetare.

In momentul in care cresc cheltuielile consumatorilor(ca rezultat al reducerii impozitelor), cererea totala va creste initial dar aceasta va creste cererea de moneda, fapt ce duce la cresterea ratei dobanzii.Vor fi afectate investitiile si cheltuielile consumatorilor. Cand se ajunge la un nou echilibru, cresterea finala a cererii este mai mica decat cecerea initiala.

La un an dupa ce.John Maynard Keynes a publicat lucrarea sa "Teoria

generala un alt economist britanic, John Hicks a ilustrat esent.a

ideilor lui Keynes intr-o diagrama. Mai mult de 30 de ani aceasta diagrama a

predominat predarea macroeconomiei. Multe din noile imbunatatiri in economie au fost gandite sa poata fi explicate in termenii diagramelor lui Hicks, care nu sunt altceva decat Curba IS si Curba LM.

2.CURBA IS(o succesiune a punctelor de echilibru pe piata bunurilor si serviciilor)

Curba descrie punctele in care investitiile sunt egale cu economiile. Se porneste de la forma clasica de exprimare a conditiei de echilibru economic: Y=D. (Y este produsul global sau oferta globala, D este cererea globla)Aceasta relatie este inlocuita de ecuatiile echilibrului keynesian: Y=C+I si Y=C+S(C este consumul final, I reprezinta investitiile si S- economiile). Prin egalizare, conduc la forma cea mai sintetica a ecuatiei de echilibru: I=S.

In constructia modelului IS-LM, echilibrul economic pe piata reala, a bunurilor si serviciilor, este redat de evolutia curbei IS, avand coordonate nivelul ratei dobanzii(d) practicata pe piata financiara si marimea produsului sau venitului global(Y).

Egalitatea dintre investitii si economii descrisa de curba IS apare, deci, ca o succesiune a punctelor de echilibru a celor doua marimi, luand valori care cresc pe masura reducerii ratei dobanzii, in corespondenta cu cresterea venitului global (Y), evolutia sa fiind o functie descrescatoare a ratei dobanzii (d). Din aceasta perspective, se poate admite ca, in baza interactiunilor specifice dintre variabilele implicate, investitiile si venitul global vor creste atunci cand rata dobanzii tinde sa scada si invers.