Analiză complexă asupra Bazinului Acvitaniei, Bazinul Parisului, Platoul Lorenei și Munții Vosgi

Franta

Denumire oficiala: Republica Franceza

Capitala: Paris(cca.10 mil.loc)

Limba oficiala: franceza

Suprafata: 549.000km²

Locuitori: 57.500.000 loc (103 loc./km²)

Religia: catolicism 90%; Protestantism; Islamism; mozaism;

Forma de guvernamant: republica

Ziua nationala: 14 iulie

Franta este asezata in Europa occidentala, avand iesire la Oc.Atlantic si M.Meditarena. Limite: M.Manecii(N), Belgia, Luxemburgul(NE), Germania,Elvetia (E), Italia(SE), Monaco,M.Mediterana, Spania, Andora(S), Oc.Atlantic(V).

Intre Ardeni, Vosgi, Morvan, Masivul Central si Masivul Armorican se intinde cea mai mare regiune geografica a Frantei (1/4 din suprafata tarii) cunoscuta sub denumirea de Bazinul Parizian.

Lorena este o regiune in nord-estul Frantei al carui nume este imprumutat de la provincial Lorena si care ocupa parte de est a Bazinului Parizian.

In partea de sud-vest a Frantei, cuprinsa intre Masivul Armorican, Masivul Central , Muntii Pirinei si larg deschisa catre Oceanul Atlantic, se intinde una din marile regiuni fizico-geografice ale Frantei, Acvitania. Campia Acvitaniei de forma unei vaste palnii deschise catre golful Biscaya.

Culmile Vosgilor se întind paralel cu valea Rhinului pe mai bine de 170 de kilometri, de la sud, unde sunt izvoarele Moselei şi ale Saonului, până la Valea Lauter, în nord, dincolo de care se află Culmile Pfalzerwald din Germania.

Istoric

Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana.

In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IV-lea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii statale.

Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor.

Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea (21.01.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale.

In secolul al X-lea Capetioni sunt lorzi in Ile-de-France (una din provinciile Frantei). Alaturi de teritoriile pe care le mostenisera au incercat treptat sa reuneasca sub conducerea lor intreg BAZINUL PARISULUI care va forma mai tarziu domeniul regal. Mentinerea coroanei regale in familia lor pentru opt secole a determinat in secolul al XIII-lea sa se stabileasca in Paris centrul administrativ ceea ce va transforma Parisul in timp in cel mai important oras din regatul francez.

Parisul, castelele de pe valea Loirei. Fontaine Blau si Vesaille sunt simbolurile acestei regiuni. Usurinta cu care sa facea aprovizionarea cu hrana datorita zonei dezvoltate agricol din imprejurimi, materialele de constructii si energia raurilor (ce ajuta transportul) va determina in mod evident dezvoltarea capitalei care avea sa devina cel mai mare oras al Europei. Prezenta unui numar mare de oameni lagati de puterea politica va face din Paris un loc destinat elitelor si apoi si secolul al XIX-lea dezvoltarea industriei in capitala si in imediata apropiere si stimularea agriculturii in intreg bazinul aduce prosperitate. Cu toate acestea centralizarea puterii politice, administrative si economice nu va permite oraselor din apropiere sa devina mari rivale ale acestuia, capitala aparand ca un soare inconjurat de planete.

Regiunea Lorenei ocupa astazi un spatiu mai vast decat spatiul pe care il ocupa ducatul Lorenei care treptat a ajuns sub suveranitatea Frantei intre anii 1737 si 1766. in timpul revolutiei franceze deparamentele au fost create ca si parti din teritoriile:Barrois, Ducatul Lorenei si Bishoprics. Acestea sunt Meusse, Meurthe, Moselle si Vorgi. Dupa 1870 unele parti din Moselle si Meurthe au devenit germane si partile care au ramas Frantei formeaza noile Meurthe si Moselle. Dupa 1918 Moselle revine Frantei. In timpul celui de al doilea razboi mondial crucea a fost adoptata ca simbol al fortelor franceze libere sub conducerea lui Charles de Gaule. Capitanul “de corvette” Thierry d’Argenlieu a sugert adoptarea crucii Lorenei ca sibol al Frantei libere, pentru a reaminti perseverenta Ioanei d’Arc (al carui simbol a fost)si ca raspuns pentru swastika.

Regiunea Munţilor Vosgi a avut parte de mulţi stăpâni de-a lungul istoriei sale : dinastia suabă, Hohenstaufenii, Habsburgii, francezii şi germanii. Alsacia, împreună cu Munţii Vosgi, au fost timp aproximativ un mileniu una din cele mai bogate regiuni de pe continentul european. Când, în anul 1079, familia Hohenstaufen a preluat titlul de duci de Suabia, Munţii Vosgi şi Alsacia au devenit cuibul acestei dinastii. Împăratul Frederic al II-lea numea acest ţinut „cel mai drag dintre toate pământurile mele moştenite”.

În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, stăpânirea dinastiei Hohenstaufen a luat sfârşit, iar regiunea s-a dezintegrat în numeroase ducate, comitate şi oraşe libere, aparţinând teritoriului german.