Analiza geo-demografică a județului Călărași

Capitolul I - Dinamica naturală a populației în județul Călărași

Tranziţia demografică a devenit un proces tot mai complex, parte integrantă a procesului de dezvoltare economico-socială, de modernizare a societăţii. Amploarea acestui proces demografic se oglindeşte şi în componentele sale: tranziţia fertilităţii, tranziţia mortalităţii, urmate de tranziţia structurii pe vârste, tranziţia nupţialităţii, tranziţia familiei, tranziţia urbanizării.

Transformările intervenite după 1989 în sistemul politic, în economie, în viaţa socială, ca şi în mentalitatea oamenilor, au influenţat comportamentul demografic al populaţiei.

Actuală situaţie demografică a ţării este rezultatul cumulat al evoluţiei natalităţii, mortalităţii şi migraţiei externe. Dacă examinăm dinamica acestor componente putem obseva că scăderea natalităţii are implicaţii mai mari, în comparaţie cu celelalte fenomene, în declinul demografic actual şi mai ales pe termen lung şi foarte lung, deoarece contribuie la scăderea populaţiei şi la deteriorarea structurii pe vârste a acesteia.

Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea. Cel mai frecvent se calculează natalitatea brută, ca raport dintre numărul de născuți vii în decurs de un an și efectivul populației care le-a dat viață, valoarea obținută exprimându-se în promile.

Din cartograma natalității se observă că aceasta are valori specifice unui stat dezvoltat, fiind cuprinse între 3 si 22 promile. Se înregistrează diferenţe ale natalitaţii între regiuni mici ca suprafaţă, uneori de la o comună la alta.

Dispersia natalităţii este influenţa de mai multi factori. Un factor este existenta unei populaţii îmbătrânite incapabilă sa se reproducă, de unde rezultă o natalitate foarte mică.

Natalitatea mai ridicata se înregistreaza in zonele rurale, în comparație cu cele urbane, deoarece nivelul de trai, cel al educației și gradul de emancipare al femeilor sunt destul de scăzute.

Mortalitatea generală, ca fenomen demografic, se referă la frecvenţa deceselor într-o anumită populaţie şi pentru un interval delimitat de timp. Spre deosebire de natalitate, mortalitatea constituie componenta negativă a mişcării naturale a populaţiei. Ea influenţează creşterea/scăderea numerică a populaţiei şi structura acesteia pe grupe de vârstă.

Datorită industrializării, urbanizării, progreselor medicale, creşterii nivelului de instruire, mortalitatea înregistrează o scădere semnificativă, iar femeile îşi doresc mai puţini copii.

Cartograma prezintă mortalitatea în judeţul Călărași. Se evidenţiază o mortalitate scăzută în zonele cu o populaţie tânără, în care natalitatea este ridicată. În schimb, în zonele în care există o populaţie imbătrânită, se observă o mortalitate foarte ridicată, ajungând chiar până la valoare de 34.65‰.

Un factor foarte important care influenţeză mortalitatea este nivelul de trai. Astfel se observă în zonele rurale o mortalitate foarte ridicată, în condtiţiile în care există o populaţie îmbătrânită, la care se adaugă nivelul de trai scazut. Majoritatea populaţiei lucreză în domeniul agriculturi, executând munci grele.

În schimb, în centrele urbane, datorită unui trai mult mai bun, se observă clar o speranță la viață mai ridicata, deoarece există un sistem sanitar mai performant în apropiere.