Analiza Geo-Demografica a Macro-Judetului Bistrita-Nasaud, Mures, Sibiu, Hunedoara

Analiza geodemografică a macrojudețului BNMSSBHD

Capitolul I - Dinamica naturală a populaţiei în macrojudeţul BNMSSBHD

I.1. Cartograma natalităţii in macrojudeţul BNMSSBHD ( în anul 2006 ) .

În vederea analizării datelor și cartogramelor din acest proiect, trebuie ținut cont de faptul că România este o țară în curs de dezvoltare economică, cu un nivel de trai mediu raportat la nivelul mondial. De asemenea, trebuie ținut cont de situația politică și economică a țării si de asemenea de faptul că România este o țară ce încă mai are reminișcențe comuniste.

Macrojudețul BnMsSbHd este format din județele Bistrița-Năsăud, Mureș, Sibiu și Hunedoara. El are o suprafață totală de 24.564 km, o populație totală de 1.805.944 locuitori și o densitate a populației de 291 loc/km2. Județele vecine sunt Maramureș, Cluj, Alba, Arad, Timiș, Caraș-Severin, Gorj, Vâlcea, Brașov, Harghita și Suceava, macrojudețul BNMSSBHD fiind situat în partea centrală a României.

Natalitatea reprezintă factorul dinamic al bilantului natural, în macrojudețul BNMSSBHD înregistrându-se oscilații negative sau pozitive pe perioade de timp aproximativ scurte.

Natalitatea medie în macrojudețul BNMSSBHD ( în anul 2006 ) este de 10.21/00, cu valori cuprinse între 2.500/00 ( orașul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud ) și 19,950/00 ( comuna Vurpar, județul Sibiu ). Luând in considerare valoarea medie a natalităţii putem spune că macrojudeţul BNMSSBHD se încadrează în tipul vârstnic avansat cu diferenţe destul de mari la nivel de comune. Cele mai mici valori ale natalității se înregistrează in partea vestică a macrojudețului, în județul Hunedoara, pe când în restul macrojudețului se pot observa valori mai ridicate ale natalității, valori de pot ajunge la 19,950/00. În apropierea graniței central-estice a judetelor Mureș și Sibiu se poate observa o grupare de de 13 comune cu o natalitate mai ridicată de 12.030/00.

Rata natalității în județul Hunedoara se poate explica în principal prin predominanța populației vârstnice, ce se concentrează în mare parte în zona vestică și nordică a județului. De asemenea, un alt motiv al ratei scazute a natalității poate fi și migrația internă a populației spre județe cu o activitate economică mai dezvoltată, deci dezvoltarea precară a economiei din zonă ce a favorizat deplasarea populației tinere spre zone cu oportunități de angajare mai ridicate. Un alt motiv ar putea fi chiar și relieful predominant montan al zonei, relief ce nu favorizează în mod special dezvoltarea așezărilor umane. O rată relativ redusă a natalității poate fi observată și în partea nordică a macrojudețului, în județul Bistrița-Năsăud, din cauza economiei slabe, dar gradului mai ridicat de educație, însă compensează cu mentalitatea natalistă din zonele bistrițene rurale din Carpații Orientali.

În partea central-estică a macrojudețului și în partea sudică se poate observa un grad mai ridicat al natalității, lucru datorat în mare parte prezentei minorităților de etnie rommă, a gradului slab al educației și al economiei slab dezvoltate.

I.2. Cartograma mortalităţii in macrojudeţul BNMSSBHD ( în anul 2006 )

Mortalitatea reprezintă factorul pasiv al bilantului natural, calculându-se prin raportarea deceselor survenite într-un an la totalul populației din zona în care s-au înregistrat decesele.

Când analizăm cartograma mortalității în macrojudețul BNMSSBHD, trebuie ținut cont de indicele de îmbătrânire, speranța la viață și de rata natalității.

Mortalitatea medie în macrojudețul BNMSSBHD ( în anul 2006 ) este de 14.65/00, cu valori cuprinse între 2.950/00 ( orașul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud ) și 45.45/00 ( comuna Vurpar, județul Sibiu ). Luând în considerare mortalitatea medie a macrojutețului, putem spune că acesta se află în tipul vârstnic avansat.