Cuprins
- 1. Recenzie articol
- 2. Proiect analiză geomorfometrică
- 2.1. Prezentarea zonei, lista UAT-uri, 3 hărți (geologică, unităților de relief și formelor geomorfologice)
- 2.2. Transformarea rezoluției de la 90 m la 30, harta hipsometrică (interval 50 m), MDT-ul, harta hipsometrică (interval 10 m)
- 2.3. Harta pantelor
- 2.4. Harta energiei de relief
- 2.5. Tabel cu suprafețe ocupate de diferite forme geomorfologice la nivelul UAT-urilor
- 2.6. Tabel cu suprafețe ocupate de unitățile de relief la nivelul UAT-urilor
- 2.7. Profil longitudinal și profil transversal pe un curs de apă
Extras din proiect
1. Recenzie
Recenzor: Macriș Robert-Constantin
Articol recenzat: Vedrine, L., Li, X., Gaume, J., Detrainment and braking of snow avalanches interacting with forests, published by Copernicus Publications on behalf of the European Geosciences Union.
1. Rezumat articol
Articolul prezent pune în discuție problema avalanșelor din zonele montane care pot fi stopate de păduri. Pentru realizarea studiului s-au luat în considerare anumite calcule și metode pentru a frâna cât de mult posibil avalanșele cu ajutorul pădurilor montane.
Scopul articolului este acela de a investiga două metode de frânare a avalanșelor prin simulări tridimensionale: metoda punctului material (MPM) și un model constitutiv de zăpadă elastoplastică cu deformare mare bazat pe mecanica solului în stare critică.
În prima parte a articolului sunt prezente cele două metode: metoda punctului material sau material point method (MPM) și modelul elastoplastic sau large-strain elastoplastic model. Prima dintre acestea este un hibrid euleriano-lagrangian metodă adecvată pentru a trata tulpini mari (Stomakhin și colab., 2013). În această metodă particulele lagrangiene sunt folosite pentru a transporta informații despre poziție, viteză și gradientul de deformare, în timp ce grila euleriană este folosită pentru a calcula ecuațiile lui de mișcare și pentru actualizarea stărilor particulelor. Formula matematică pentru acesta este:
Unde - densitatea, t - timpul, v - viteza
Cea de-a doua metodă este cea a modelului elastoplastic unde se folosește modelul Cam- Clay modificat cu regula de curgere asociativă dezvoltată de Gaume et al. (2018), ajungându-se la formula:
y(p, q) = (1 + 2β)q2 + M2 (p + βp0)(p − p0)
Unde: p - presiunea; p0 - presiunea consolidată; q - stresul echivalent al lui Mises; β - coeziunea (raportul dintre rezistența la tracțiune și la compresiune); M - panta liniei stării critice fără coeziune, care denotă frecarea internă a zăpezii.
În cea de-a doua parte a articolului sunt prezentate rezultatele unde sunt menționate caracteristicile avalanșei în funcție de proprietățile zăpezii în raport cu pădurea, viteza zăpezii, densitatea pădurii, analizele energiei la interacțiunea dintre zăpadă și pădure.
În concluzie, articolul prezent urmărește interacțiunea dintre o avalanșă și pădurea montană prin cele două metode prezentate, în funcție de anumite elemente caracteristice ce au fost menționate în partea a doua a studiului.
2. Organizare
Articolul cuprinde părțile esențiale și distincte ale unui articol precum: Abstract, Introducerea, Descrierea literaturii de specialitate și conexiunea sa cu subiectul articolului, Aplicarea unor metode matematice, Concluzia și Bibliografia.
Există un fir logic al ideilor, textul este coerent, fără greșeli gramaticale. Sunt prezentate foarte clar calculele și mecanismele prin care s-a ajuns la acestea și la rezultatele ulterioare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza geomorfometrica judetul Gorj.pdf