Analiza Indicilor Bioclimatici la Stațiile Iezer și Călărași în Anul 1968

Introducere

Obiectivul urmărit este efectuarea analizei indicilor bioclimatici la stațiile Iezer și Călărași din anul 1968.

Pentru realizarea acestei analize am folosit mai multe metode:

1. Metoda bibliografică – preluarea și prelucrarea datelor meteorologice (temperatură, presiune atmosferică, umezeală relativă și viteza vântului) din anuarul meteorologic din anul 1968.

2. Prelucrarea datelor – datele au fost introduse în Microsoft Excel, au fost calculați indicii bioclimatici cu ajutorul formulelor specifice și rezultatele au fost introduse in scara de culori bioclimatice specifice fiecărui indice folosind formulele de colorare ale programului.

3. Metoda analitică și cea comparativă – tabelele au fost introduse în Microsoft Word, iar parametrii au fost analizați și comparați pentru ambele stații.

În studiul de faţă am optat pentru stațiile meteorologice Iezer și Călărași, prima fiind situată în zona de munte iar cea de-a doua în zona de câmpie, obiectivul fiind acela de a evidenția mai bine diferențele dintre aceste doua zone.

1. Indicele temperaturii efectiv-echivalente (TEE) (°C)

Temperatura echivalentă reprezintă temperatura internă a unui volum de aer la care ar ajunge, în condiții de presiune constantă, dacă întreaga lui cantitate de vapori de apă s-ar condensa. Ea se exprimă în °C și este relativ constantă în procesele umed-adiabatice, caracterizate prin mișcări ascendente și descendente ale aerului saturat.

Acest indice se calculează doar în cazul în care temperatura aerului, înregistrată la termometrul uscat, este cuprinsă între 20°C și 45°C, iar presiunea atmosferică este de 800-1100 hPa. La peste 45°C și în condițiile variației umezelii relative a aerului, indicele TEE va avea valori care descriu condiții de zăpușeală.

Fig. 1 Indicele temperaturii efectiv-echivalente (TEE) (°C) la stațiile Iezer și Călărași în anul 1968

Pentru stația Iezer Indicele temperaturii efectiv-echivalente (TEE) nu a putut fi calculat deoarece temperatura aerului nu a depașit 20°C. Pentru stația Călărași, unde au fost înregistrate temperaturi de peste 20°C in lunile aprilie, mai, iunie, iulie, august și septembrie indicele are o valoare corespunzătoare stării de confort pentru luna aprilie la ora 13, stării de cald pentru ora 19 în luna mai și valori corespunzătoare stării de sufocant în lunile mai și septembrie pentru ora 13 și în lunile iunie, iulie și august pentru orele 13 și 19.

2. Indicele termo-higrometric (THI) (°C)

Acest indice se calculează pe baza umezelii relative a aerului și a temperaturii înregistrată la termometrul uscat, fiind totodată o variantă a proximativă a indicelui de disconfort Thom. THI se exprimă în °C și se poate calcula atât pentru perioadele reci, cât și pentru cele calde. De asemenea, dacă temperatura va depășii 46°C, iar umzeala relativă va oscila, indicele va descrie condiții de caniculă.

Fig. 2 Indicele termo-higrometric (THI) (°C) la stațiile Iezer și Călărașil în anul 1968

Deoarece indicele termohigrometric (THI) nu are prestabilit un interval în care temperatura aerului trebuie să se încadreze pentru a putea fi calculat, acesta a înregistrat valori în toate lunile, la ambele stații. Cu cât valoarea temperaturii este mai mare cu atât crește și starea de confort.