Analiza Șomerilor și a Salariaților din Județul Neamț Conform Datelor Recensământului din Anul 2002

I. Introducere

Judeţul Neamţ este situat în partea de est a României, în cadrul Regiunii Nord Est, din care fac parte şi judeţele: Botoşani, Iaşi, Bacău, Suceava, Vaslui. Este situat pe o importantă axă rutieră de comunicaţii, atât cu judeţul Bacău cât şi cu judeţul Iaşi, fapt care a contribuit la dezvoltarea economică a judeţului. De asemenea potenţialul turistic, completat de numeroasele infestiţii efectuate cu scopul de a îmbunătăţi şi diversifica infrastructura turistică a condus la dezvoltarea socio-economică.

Fig. 1 Regiunea de Dezvoltare Nord Est

Sursa: Atlasul teritorial al României

Pentru realizarea acestei analize statistice am studiat următorii indicatori cantitativi: numărul de şomeri şi salariaţi din judeţul Neamţ, înregistraţi la recensământul din anul 2002, la nivelul celor 74 de unităţi teritoriale.

Pentru stabilirea numărului de clase în care sunt grupate toate elementele acestei serii statistice am folosit relaţia Huntsberg, astfel în urma aplicării formulei a rezultat că elementele seriei se împart în 7 clase de frecvenţe. Stabilirea limitelor de clase are rolul de a repartiza valorile pe clase cât mai uniform şi în acest scop am utilizat progresia aritmetică, geometrică şi cea patratică.

1. Analiza indicatorilor.

A. Şomeri.

Progresia aritmetică pentru acest indicator este 1196, dar această metodă detaliază în mod excesiv valorile extreme din această serie statistică, astfel în prima clasă sunt cuprinse 71 de unităţi teritoriale, iar în clasele a II-a , a V-a şi a VII-a se regăsesc numai câte un singur element pentru fiecare.

Progresia geometrică. În cazul acestei metode limitele de clasă successive se obţin prin înmulţirea cu un raport constant R, care în exemplul de faţă este egal cu 2,107. Dezavantajul acestei metode este acela că detaliază, în cadrul distribuţiei de frecvenţe, valorile cele mai mici, iar amplitudinile sunt inegale. Astfel în clasa I şi a II-a se regăsesc câte 12 unităţi pentru fiecare, în clasa a III-a sunt cuprinse 29 de unităţi, în clasa a IV-a sunt 15 unităţi, în clasa a V-a cuprinde 4 unităţi, în clasa a VI-a nu cuprinde nicio valoare, iar clasa a VII-a înregistrează numai 2 unităţi.

Progresia pătratică este cea mai exactă deoarece elimină dezavantajele progresiei aritmetice şi geometrice. În cazul acestui indicator progresia pătratică este 12,19. În urma aplicării metodei în clasa I se regăsesc 51 de unităţi, clasa a II-a cuprinde 19 unităţi, iar clasele a III-a, a IV-a, a VI-a, a VII-a înregistrează câte o singură unitate pentru fiecare clasă, de asemenea în clasa a V-a nu sunt cuprinse nici un element.

Quantilele reprezintă o altă metodă de reprezentare cartografică a elementelor unei serii statistice, folosită cu ajutorul programelor philcarto şi adobe illustrator, cu ajutorul cărora elementele sunt împărţite în 6 clase de valori.

Potrivit hărţii de mai jos, reprezentarea cartografică cu ajutorul quantilelor evidenţiează că oraşele Piatra Neamţ, Târgu Neamţ şi Roman înregistrează cele mai mari valori ale ratei şomajului din anul 2002 şi sunt cuprinse în clasa a VI-a. Unităţi teritoriale ca oraşul Bicaz, Roznov, com. Piri, Săbăoani, etc. sunt reprezentate în clasa a V-a, ceea ce indică o rată ridicată a şomajului. De asemenea elementele sunt seriei statistice sunt reprezentate mult mai uniform pe toate cele 6 clase.