Cadrul Fizico-Geografic al Municipiului Tecuci

Tecuciul – în ciuda venerabilei sale vârste de peste 570 de ani – continuă să rămână un oraş tânăr, care se străduieşte să-şi vondece traumele datorate regimului totalitar, să reducă, pe cât posibil handicapul care-l mai desparte de alte aşezări similare.

Oamenii de aici ştiu să-şi preţuiască propriile valori spirituale şi să-şi primească cu bucurie oaspeţii întotdeauna doriţi.

1. Asezarea

Pe Glob, intersecţia paralelei 45051'06" latitudine nordică cu meridianul 27025'56" longitudine estică stabileşte poziţia matematică a municipiului Tecuci, la Nord de Ecuator şi la Est de primul meridian, în al treilea fus orar.

Geografic, municipiul Tecuci se află aşezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei, la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoreşti, ambele subunităţi ale Podişului Moldovei, confluenţa râului Bârlad cu pârâul Tecucel, aproape de valea Siretului, în cuprinsul câmpiei de terase care poartă numele oraşului – Câmpia Tecuciului.

Oraşul Tecuci se înscrie în categoria oraşelor de terasă fiind aşezat în lunca şi pe terasele Bârladului. Acest fapt determină influenţe asupra climei, apelor, vegetaţiei, faunei şi solurilor. Chiar dacă nu sunt efectuate măsurători complete, riguroase şi constante asupra tuturor elementelor de climă, se constată cu uşurinţă existenţa modificărilor compoziţiei aerului şi ale apei râului Bârlad, care până în 1970 prelua întreaga cantitate de apă uzată provenită de pe cuprinsul oraşului. Se observă importante modificări şi la nivelul vegetaţiei, faunei şi solurilor ca urmare a activităţii economice desfăşurate de om în acest spaţiu geografic.

Raportându-ne la aşezările importante din jur, municipiul se află la 20 km de Mărăşeşti, 40 km de Focşani, 50 km de Bârlad, 80 km de Galaţi, 180 km de iaşi, 240 km de Bucureşti.

La nivelul municipiului Tecuci se întâlnesc artere de comunicaţii foarte importante, care mijlocesc legături rapide pe Valea Bârladului, sau între aceasta şi Valea Siretului, deservind în acelaşi timp întreaga zonă înconjurătoare a Tecuciului.

Tecuciul este unul dintre puţinele noduri feroviare ale ţării care dispune de patru direcţii de orientare a liniilor ferate (spre Galaţi, Iaşi, Mărăşeşti şi Făurei) şi tot atâtea pentru şosele (spre Galaţi, Bârlad, Tişiţa, Tg. Bujor).

Linia ferată spre Mărăşeşti

Apariţia şi dezvoltarea oraşului Tecuci este urmare a existnţei factorilor fizico-geografici favorabili, dar i a unor cerinţe de ordin social şi economic. Astfel, Tecuciul se dezvoltă la intersecţia unor vechi drumuri comerciale

Nu sunt lipsite de imprtanţă resursele mari de apă potabilă pentru almentarea oraşului, precum şi înclinarea uşoară a teraselor care permite scurgerea naturală a apelor în exces, rolul factorilor climatici, în special al celor dinamici, care contribuie la îndepărtarea eficientă noxelor eliminate în oraş.

2. Relieful

Relieful, ca totalitate a denivelărilor suprafeţei topografice, exprimă în bună măsură caracteristicile substratului geologic, precum şi capacitatea de modelare a agenţilor externi din regiune.

Format pe stiva de sedimente preholocene (luturi loessoide, nisipuri, marne, pietrişuri) relieful municipiului Tecuci este foarte tânăr (8 000-10 000 de ani).

La Tecuci întâlnim un relief de câmpie, în care se disting lunca şi terasele râului Bârlad, cunoscute în literatura geografică sub denumirea de Câmpia Tecuciului, parte componentă a Câmpiei Române.

Lunca Siretului

3. Clima

Ca urmare a aşezării pe latitudine, teritoriul municipiului Tecuci sse încadrează în zona climatică temperată şi face parte din sectorul de provincie climatică cu influenţe de ariditate, ţinutul cliamtic de câmpie, de silvostepă, topoclimatul complex al Câmpiei Tecuciului şi Văii Bârladului, unde se pot întâlni topoclimte elementare: de vale, de terase, de dune, de lacuri, urban etc. şi fenomene climatice marcate de viscole (iarna) şi secete prelungite în celelalte anotimpuri, mai cu seamă vara. Influenţele de ariditate sunt specifice climatului continental şi se catacterizează prin advecţii de aer deosebit de rece din ţinuturile polare şi subpolare însoţite toamna şi primăvara de ingheţuri, brume şi ninsori timpurii sau târzii, iar în lunile reci de iarnă (ianuarie şi februarie) pot determina coborârea temperaturii aerului până aproape de -300C.

Temperatura aerului. Municipiul Tecuci este una din puţinele localităţi din ţară unde funcţionează o staţie meteorologică care are înregistrări de peste o sută de ani (din 1896). Temperaturile medii lunare cele mai coborâte se înregistrează în ianuarie (-3,030C), februarie (-1,550C) şi decembrie (-0,20C), în anotimpul de iarnă. În celelalte luni din an, temperaturile medii lunare au valori pozitive care cresc până în iulie (21,650C) şi apoi scad până în ianuarie. Temperatura medie plurianuală la Tecuci este de 9,990C cu o amplitudine medie termică de 4,10C.

Temperatura cea mai ridicată, maxima termică, s-a înregistrat la 5 august 1905 şi a fost de 39,40C, iar temperatura cea mai coborâtă, minima termică, de -29,30C la 25 ianuarie 1942.