Cuprins
- Activitățile agricole . 2
- 1.1. Premise ale dezvoltării agricole .. 2
- 1.2. Mutații în strcutura terenurilor agricole (arabil, păsuni, fânețe, livezi) . 2
- 1.3. Structura culturilor și producției agricole . 6
- Activitățile industriale 8
- 2.1. Factori favorabil de apariție - resurse 8
- 2.2. Activitațile industriale și diversificarea economică în perioada comunistă 8
- 2.3.Restructurarea economică.Modificările intervenite după 1990 în viața social-economică 9
- 2.4 Restrângerea activitații și apariția somajului .. 10
- 2.5 Procesul de privatizare - unitațile industriale existente .. 11
- 2.6 Evoluția numărului de salariați . 11
- Impactul transporturilor asupra așezărilor umane ... 13
- Turismul- o alternativă de dezvoltare a așezării 15
- 4.1 Potențialul turistic - caracterizare generală . 15
- 4.1.1 Potențialul turistic natural .. 15
- 4.1.2 Potențialul turistic antropic 16
- 4.2. Infrastructura tursitcă ... 17
- 4.3. Tipurile de turism practicate 20
- Analiza S.W.O.T. .. 21
- Strategii de dezvoltare locală ... 22
- Concluzii 23
- Bibliografie: ... 24
Extras din proiect
1.1. Premise ale dezvoltării agricole
Este o ramură economică cu îndelungată tradiție.Condițiile naturale dar și vecinătatea muntelui au determinat în mare măsură specificul ocupațiilor agricole orientate pe creșterea animalelor și pe unele culturi.
Începuturile urbane ale așezării și categoria sa de oraș-obște, în care populația se ocupă în mod deosebit cu creșterea vitelor, a imprimat o viață semiagrară alături de îndeletnicirile meșteșugărești.Creșterea vitelor și a oilor era o importantă activitate economică locală, munții și plaiurile fiind „propietatea orășenilor câmpulungeni de la moși strămoși”.Modul de oraganizare a vetrei orașului se caracterizează prin locuințe despărțite de curți mari, favorabile creșterii și adăpostirii animalelor, orășenii ocupându-se și cu, cultura plantelor, dar pe areale mai restrânse.
Limitele geografice ale orașului se întind mult peste perimetrul construibil spre vest și est, depresiunea fiind mărginită de pantele dealurilor Grui, Flămânda, Crețișoara.Astfel perioada 1918-1947 pe coastele și pe culmile dealurilor au apărut livezi de pomi fructiferi (măr, prun, păr) și terenuri destinate culturilor agricole ( cartof, porumb).Locuitorii de la periferie se ocupau și cu, creșterea animalelor (ovine, porcine, cabaline, bovine) dar și cu, cultivarea legumelor și a zarzavaturilor.În perioada comunistă o trăsătură distinctivă de dezvoltare economică șși socială a orașului o reprezintă dezvoltartea și modernizarea agriculturi, acesteia acordandu-i-se o importanță deosebită.Ponderea principală în cadrul suprafeței agricole o au livezile și pepinierele pomicole, pășunile naturale și fânețe, ultimile favorizând creșterea animalelor.În perimetrul locuințelor se mai practică la nivel restrâns legumicultura, viticultura, pomicultura și creșterea animalelor.în prezent este reprezentată de zootehnie și pomicultură.
1.2. Mutații în strcutura terenurilor agricole (arabil, păsuni, fânețe, livezi)
Din acest punct de vedere, municipiul Câmpulung și, nu doar acesta, a suferit o serie de mutații în ceea ce priveste structura terenurilor agricole.Cauzle care au determinat aceste mutații sunt multiple, dar în principal toate acestea se bazează pe caderea regimului comunist atunci când s-a trecut de la o economie centralizată (toată puterea aparținea statului, comunismul fiind un regim totalitar) la o economie privatizată (după caderea regimului comunist, România trece ca formă de guvernământ la democrație, unde puterea aparține poporului)
Fig. 1 Dinamica terenurilor arabile (1990-2014)
Acest grafic prezintă mutații în ceea ce priveste terenurile arabile din municipiul Câmpulung, după cum se poate observa aceste tipuri de terenuri au scazut de la 244 ha în 1990 la 140 ha în 2014.Cea mai rapida scădere a terenurilor arabile a avut loc în perioada 1992-1993 atunci când au scazut de la 238 ha la 139 ha, ceea ce însemna ca în decurs de un an de zile s-au pierdut de 99 ha de teren arabil.Cea mai mică suprafață de terenuri arabile a fost atinsă în anul 2000 și acesta era de 133 ha de teren arabil.După cum putem observa în graficul de mai sus au existat două momnete de crestere în ceea ce priveste acestă categorie de terenuri.Primul în 1993 până în 1994, unde cresterea a fost de la 139 ha la 142 ha, o crestere foarte mică în raport cu terenurile pierdute.Un al doilea moment de crestere a fost în perioada 2000-2001 atunci când suprafața terenurilor arabile a cresut de la 133 ha la 142 ha, o crestere mai mare față de primul moment.După anul 2001 trenul a fost unul descendent, dar totusi în timp mai îndelungat și nu foarte semnificativ.
Fig. 2 Dinamica terenurilor acoperite cu pășuni (1990-2014)
Graficul de mai sus prezintă mutațiile în ceea ce priveste terenurile acoperite cu pășuni, se pare că tendința generală a acestor terenuri este una de crestere. O pășune este un teren agricol acoperit cu iarbă, care servește ca hrană (nutreț) pentru animalele erbivore. Termenul poate cuprinde și expresia de „pajiște cu flori de câmp”.Cea mai mare crestere și totodată ce mai rapidă a fost în perioada 1990-1992 atunci când acestă categorie de terenuri a crescu de la 593 ha la 883 ha într-o perioada de 2 ani de zile.În acest grafic se mai remarcă două momente de scădere a acestor terenuri, perioada 1992-1994 de la 883 ha la 859 ha și apoi în perioada 2000-2002 de la 913ha la 904 ha.Din 2002 până în 2014 situația a ramas neschimată terenurile acoperite cu pășuni râmand cu o suprafață de 904 ha
Fig. 3 Dinamica terenurilor acoperite cu fânețe (1990-2014)
Graficul de mai sus prezintă evoluția terenurilor acoperite cu fântețe. O fâneață sau prat este o arie plană sau de relief blând pe care crește iarba cu scopul de a produce fânul pentru vite.Putem observa un trend ascendent al acestor terenuri, dar totuși cu fluctuații destul de însemnate.Graficul prezintă trei momente de crestere, primul interval fiind și cel mai însemnată 1990-1991 de la 358 ha la 403 ha.Momnetul în care s-a consemnat cea mai mare scadere a fost suprins între ani 1995-1997 acesta fiind de 20 ha.Dupa anul 2008 dinamica terenurilor acoperite cu fânețe întra într-u “calm”, deoarce dupa acest nu mai avem schimbari în strcutra acestor terenuri.
Bibliografie
Baciu D., (1980), Lumini muscelene, Editura Sport-Turism, București
Barco A., Nedelcu E. (1974), Județul Argeș, Editura Academiei, București
Bugă Dr.(1967) , Populația orașelor Munteniei și Olteniei în ultima sută de ani, Revista Statistică , XVI , II
Cucu v., (1970), Orașele României, Editura Științifică, București
Ghinoiu I. (1978) , „Depresiunea Câmpulung Muscel”.Studiu de etnografie, București
Mârtzu F.,(1982), „Despre Câmpulungul medieval”, Câmpulung
Pârnuță Gh., (1968) , Învământul în Muscel în sec. XVII-XIX, București
RădulescuCodin C., (1925) „Câmpulungul Muscelului”, Editura Librăriei Staicu I., Câmpulung
Răuțescu I., (1943), Câmpulung Muscel.Monografie istorică, Câmpulung
Vlăsceanu Gh., Ianoș I., (1998), Orașele din România, Casa Editorilă Odeon, București
https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung
https://muscelpedia.ro/aboutus/
http://www.evenimentulmuscelean.ro/
http://www.primariacampulung.ro/
Preview document
Conținut arhivă zip
- Caracteristicile activitatilor economice si rolul lor in organizarea teritoriului - Campulung-Muscel.pdf