China

ASEZARE GEOGRAFICA – CADRU NATURAL

Statul China se afla in partea de est a Asiei si ocupa suprafata de 9.6 milioane de km² care o situeaza pe locul al treilea in lume, dupa Rusia si Canada. Granitele terestre ale Chinei acopera 22.800 kilometri, din care partea de nord si de nord – est se invecineaza cu Mongolia, Rusia, Coreea de sud si Marea Galbena.

Relieful regiunii nordice a Chinei cuprinde o treapta care incepe in sudul muntilor Hinganul Mare la Valea Raului Luanhe de unde se continua spre sud-est . Muntii Da Hinggan Ling au altitudini de peste 2000 metri, modelati in timpul cutarilor mezozoice si tertiare. Muntii Xiao Hinggan Ling insotesc valea Amurului. In zona se prezinta serie de sectoare fizico-geografice dezvoltate in conditii silvo- stepice ,stepice si semidesertice unde predomina clima temperat continentala Podisul de loess propriu-zis se intinde mai spre sud-vest in unghiul format de raurile Hunahe si Uihe pe teritoriul provinciei Sensi.Aceasta reprezinta o unitate fizico-geografia cu totul aparte unde loess-ul ajunge pana la 150-250 de m grosime si cu un micro relief specific de turnuri ,canioane,pesteri. Muntii Chanbai se afla la granita dintre China si R.D.P Coreea si este recunoscut faptul ca sunt vulcani activi in stare latenta. Tot in regiune se remarca Campiile Chinei de Nord-Est si de Nord, care au o suprafata totala de aproximativ 700.000 km2. O mare parte a nordului Chinei se afla intr-o zona seismica si campiile joase sunt adesea inundate. Campia Chinei de nord este una dintre cele mai fertile regiuni al tarii aflandu-se pe un sol aluvionar in conditii climatice favorabile unde s-a dezvoltat din cele mai vechi timpuri o activitate agricola complexa. Campia Manciuriei (Liao He-Songhua Jiang) are o dezvoltare tentaculara, cu altitudini sub 200 m, soluri fertile (cernoziomuri, aluviale) si mlastini.Vaile au cu caracter de defileu (Songhua Jiang).

In partea de nord Marea Campie Chineza reprezinta un imens con de dejectie cu martori antecuaternari si altitudini reduse (sub 200 m). Este traversata pe directia sud-nord de Marele Canal Chinez si are soluri aluvionare fertile.

Podisul de Loess si Podisul Ordos prezinta interfluvii inalte, platouri deluroase, culoare largi de vale (Wei He si Fen He) si o cuvertura loessoida groasa (200-600 m). In Ordos se intalnesc campuri de dune si vai uscate, cu solonceacuri. Muntii Qinling, situati in partea sudica a culoarului Wei He sunt vechi (hercinici) si prezinta altitudini care depasesc 4000 m. In partea de nord a regiunii se afla Podisul Gobi.

Hidrografia este reprezentata de rauri precum: Amur, Nu Jinag, Songhua Jiang si marele Hung He, fluviul Galben. Acesta Este cel de-al doilea fluviu al Chinei, ca lungime - 5464 km si are izvoarle in nordul muntilor Himalaya( Baian Kara- Ula) si strabate teritoriul de vest pana est in si se varsa in marea Galbena la golful Bohai printr-o delta in aval de orasul Jiuan. Bazinul fluviului Galben este considerat leaganul civilizatiei chineze, chiar daca tot acest fluviu, cu caracterul schimbator al cursului sau, este responsabil pentru inundatii catastrofale. Culoarea galbena a apelor sale se datoreaza aluviunilor provenind din podisul de loess. Pe parcursul sau aduna apele unor afluneti mari precum Veihe trecand prin orasele Baotou, Xian, si Jinan. Hidrografia este completata de lacurile Hunlun, Sanmexian , Tianchi, izvorul termal Heifeng si Marele canal chinezesc.

Desi mare parte a Chinei este situata in Zona climatica temperata clima variaza considerabil in functie de topografie. Temperaturile minime in timpul iernii variaza de la -27º celsius in Nordul Manciuriei pana la - 1ºcelsius in campia Nordica a Chinei si sudul Manciuriei si pana la 4º de-a lungul valilor mijlocii si joase al fluviului Yangtze si la 16º mai in sud. Nordul Chinei are parte de o perioada fierbinte mai scurta iar noptile aici sunt mult mai reci. Precipitatiile cad in mare parte in timpul verii. Estul Chinei are o clima temperata cu ploi musonice puternice in timpul verii. In nordul Chinei cantitatea de precipitatii este in general sub 500 mm. nord-estul este cald, cu temperaturi intre 16-24º. Partea de nord-est are veri fierbinţi şi uscate, şi ierni lungi şi reci deci clima se caracterizeaza printr-o iarna lunga si o vara fierbinte cu temperaturi medii de 7-10ºC si precipitatii de 300 (N)-1000 (S) mm/an. Si reprezentativ climei temperate mai rece se remarca cu paduri de foioase si conifere. Iarna temperaturile pot cobora pana la -30ºC. Aceasta clima permite practicarea sporturilor de iarna În regiunile din jurul Beijing-ului, Xi’an şi Zhenghou, se pot isca furtuni de nisip iarna şi primăvara. Alte calamitati naturale sunt taifunurile frecvente, inundatii severe, cutremure, secete, alunecari de teren. Mediul inconjurator are aspecte precum poluarea aerului ( utilizarea carbunelui duce la formarea ploilor acide), crize in alimentarea cu apa, poluarea apei cu deseuri netratate, despaduriri, eroziuni ale solului, desertificare, comert cu specii pe cale de disparitie. Există o paletă largă de soluri datorită vegetaţiei dezvoltate, precum soluri slab dezvoltate deşerturi, soluri roşii, podzoluri, soluri brune, cernoziomuri . Aici sunt răspândite animale ca : rinocerul de Jawa, tigrul bengalez şi tigrul siberian (sau de Amur), elefantul indian, urangutanul, jaguarul, iacul,camila etc Deoarece prezinta păduri nemărginite şi o faună bogată, munţii Changbai au fost incluşi în 1980 de O.N.U. pe lista zonelor de protecţie biosferică internaţională şi clasificaţi în ţară ca o zonă peisagistică de stat detinand multe specii de plante şi animale sălbatice. In podisul Gobi este continentala excesiva cu precipitatii reduse (sub 200 mm/an), lacuri sarate si vegetatie saracacioasa.

China are cele mai mari rezerve de carbune din lume si carbunii asigura 80% din consumul de energie al tarii. Majoritatea carbunilor se gasesc in nordul tarii. De asemenea este al patrulea mare producator de petrol din lume, cu rezerve recunoscute de petrol de peste 22 milioane de barili. Exista terenuri petrolifere importante din Campia Manciuriei,Campia Chinei de Nord. Alte resurse sunt: fier, gaze naturale, nichel, tungsten, antimoniu, mangan, molbiden, vanadiu, magnetita, aluminiu, plumb, zinc, uraniu,potential hidroelectirc.

Din suprafata totala a Chinei, 115 se cultiva si alte 43% sunt pasuni permanente. Agricultura si silvicultura contribuie cu peste 25% la Produsul Intern Brut (PIB). O mare parte a terenului agricol din China este irigata in Campia Chinei de Nord, in depresiunea Chang Jiang si in bazinul Sichuan. Terasarea pamantului este de asemenea o caracteristica a agriculturii chineze in zone deluroase; terasele servesc atat la contolul eroziunii solului, cat si la captarea ploilor musonului de vara pentru inundarea lanurilor de orez de pe dealuri. Doua recolte pe an, si in unele locuri trei, sunt obtinute pe terenurile irigate, acolo unde iernile sunt blande.

China este principalul producator de orez, grau, porumb, cartofi dulci, tutun si plante tehnice (soia, sfecla de zahar) . Pentru comert, cea mai importanta cultura este bumbacul.