Clasificarea conceptelor din Encyclopedia Human Geography

INTRODUCERE

„Proceduri de cele mai multe ori cantitative pentru gruparea persoanelor în categorii. Clasificarea implică împărțirea unei categorii de populație în categorii care se exclud reciproc pe criterii predeterminate, fie deductiv (folosind un set determinat anterior de clase, cum ar fi grupuri de dimensiuni orășenești) sau inductiv (găsirea celui mai bun set de clase, pe criterii predeterminate, analizate: cf. deducere, inducție). Unele proceduri încep cu întreaga populație și o împărți; alții încep cu indivizi și îi clasifică în clase. Cele mai multe se desfășoară ierarhic, generând clase care cuibesc unul în altul la diferite scări. Scopul este de a produce clase ale căror membri sunt mai mult ca alți membri ai clasei lor decât membrii altor clase: clasele sunt omogene interne și eterogene din exterior. O gamă de algoritmi de clasificare este disponibilă în pachetele statistice standard.” (The Dictionary of Human Geography, pag. 90, 2009)

Operația logică prin care elementele dintr-o mulțime de elemente, numită DOMENIU AL CLASIFICĂRII, sunt repartizate în mulțimi mai mici de elemente numite CLASE, pe baza unui anumit CRITERIU.

Componenta clasificarii:

- Elementele clasificarii - adica obiectele sau clasele de obiecte care urmeaza sa fie supuse operatiei de clasificare.

- Criteriul clasificarii - adica elementele prin intermediul caruia lucram diversele niveluri ale clasificarii.

- Clasele obtinute in urma procesului de clasificare care sunt din ce in ce mai generale.

Corectitudinea in clasificare depinde de clasificarea a cinci reguli:

1. Clasificarea presupune numai 3 elemente: notiunile date (clasele sau obiectele care urmeaza sa fie clasficate), clasele obtinute si criteriul clasificarii.

2. Clasificarea trebuie sa fie completa adica sa nu lase rest (fiecare obiect obtinut in urma clasificarii trebuie sa se regaseasca intr-o clasa de obiecte).

3. Pe aceeasi treapta a clasificarii intre clasele astfel obtinute trebuie sa existe un raport exclusiv de opozitie (contradictie si contrarietate).

4. Criteriul clasificarii trebuie sa fie unic pentru fiecare treapta sau nivel al acestuia.

5. Regula omogenitatii care afirma ca asemanarile dintre obiectele unei clase trebuie sa fie mai importante decat deosebirile dintre acestea.

COMPONENTELE CLASIFICĂRII

Componentele clasificarii sunt DOMENIUL CLASIFICĂRII care reprezinta mulțimea de obiecte care urmează a fi repartizate în clase; CRITERIUL CLASIFICĂRII reprezinta caracteristicile în funcție de care obiectele din domeniul clasificării sunt repartizate în clase de obiecte și CLASELE sunt rezultatul operației de clasificare.

REGULI DE CLASIFICARE

Regulile de clasificare sunt impus de știința care se ocupă cu clasificările. Această știință se numește taxonomia, astfel regulile de clasificare sunt următoarele:

REGULA CLARITĂȚII ȘI PRECIZIEI CRITERIULUI - criteriul clasificării trebuie să fie astfel formulat încât să determine în mod univoc orice element.

REGULA COMPLETITUDINII ÎN CLASIFICARE sau a REUNIUNII - toate obiectele din universul clasificării trebuie să fie repartizate în clasele formate; reuniunea mulțimilor trebuie să acopere întregul domeniu al clasificării - clasificarea nu trebuie „să lase rest”.

REGULA INTERSECȚIEI - pe aceeași treaptă a clasificării, între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi de opoziție (contradicție sau contrarietate); altfel spus, intersecția mulțimilor obținute în urma clasificării trebuie să fie mulțimea vidă (un obiect nu trebuie să apară în mai mult de o clasă); un element al clasificării trebuie să intre într-o clasă și nu în două.

REGULA OMOGENITĂȚII - asemănările dintre obiectele aflate în aceeași clasă trebuie să fie mai importante decât deosebirile dintre ele