Determinarea decalajului regional dintre Județul Giurgiu și Județul Constanța

România este împărţită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov. Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998 pentru a co-ordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deşi devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale.

Regiunea Sud Muntenia cuprinde judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman.

Suprafata totala: 34,453 km2 (14.54% din suprafata totala a Romaniei)

Cuprinde 7 judete: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman cu 15 municipii, 28 orase , 481 comune cu 1,552 sate.

Regiunea noastra este localizata în Sud estul Europei si în Sudul României.

Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord catre Sud avand intre ele o diferenta de inaltime de 2,500 m. Structura formelor de relief : 70,7 % câmpie, 19,8 % deal, 9,5 % munte.

Reteua hidrologica a Regiunii este in stransa legatura cu Fluviul Dunarea . Aceasta traverseaza 1,075 km din teritoriul Romaniei . Principalele rauri de pe teritoriul Regiunii sunt : Olt (615 km), Arges (350 km), Ialomita (417 km), Dambovita (286 km) si Prahova (193 km). Reteaua hidrologica este completata de o serie de lacuri naturale: Amara, Mostistea, Suhai, Vidraru, Vacaresti si Pecineagu.

Infrastructura:

Calea ferata: 1,671 km (608 km electrificati ). Densitatea retelei de cale ferata : 48.5 km/1000 km2.

Drumuri publice: 11,104 km (2,534 km de autostrazi si drumuri nationale).

Densitatea drumurilor publice: 32.2 km/1000 km2.

Fluviul Dunarea (11 porturi).

Acces la mare: Nu.

Acces la aeroport: Henry Coanda (Otopeni) - Bucuresti

Populatie:

Total: 3379406 locuitori.

Densitate: 101.2 locuitori/km2.

Structura pe sexe: 1,723,497 (51%) femei si 1,655,909 (49%) barbati .

Structura pe varste: 62,6% ( intre 15-59 de ani), 19,1 % (intre 0-14 ani) , 18,3 % peste 60 de ani.

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării, străbătut de paralela de 43° 53’ latitudine nordică şi de meridianul 25°59’ longitudine estică.

Amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km conferă judeţului posibilitatea de a avea legături fluviale cu ţările riverane şi Marea Neagră. Vecinii săi sunt : judeţul Călăraşi la est, judeţul Teleorman la vest, judeţul Ilfov şi judeţul Argeş la nord-vest şi judeţul Dîmboviţa la nord.

Suprafaţa judetului este de 3526 km2 , reprezentând 1,5 % din suprafaţa ţării.

Reşedinţa judetului este municipiul Giurgiu , aflat la 64 km de capitala ţării pe ruta Bucureşti-Sofia-Atena sau Bucureşti-Istambul.

Atestat documentar încă din secolul XIV, municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere tehnice : prima linie de cale ferată din România (Bucureşti-Giurgiu ), prima linie de telegraf si podul de peste Dunăre.

Savanţi de renume european au văzut lumina zilei pe aceste locuri, precum matematicianul Miron Nicolescu , istoricul literar Nicolae Cartojan, scriitorul Tudor Vianu, poetul Vasile Militaru , pictorul Nicolae Dărăscu şi alţii.

Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri şi persoane. Municipiul Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi româneşti la Dunăre.

In nordul judeţului sunt în exploatare zăcăminte de ţiţei , iar din albiile Dunării şi râurilor ce străbat judeţul sunt extrase nisipuri şi pietrişuri.

Apartinând Câmpiei Române, suprafaţa judeţului este alcătuită din păduri şi terenuri arabile.

Judeţul Giurgiu are în componenţă un municipiu, două oraşe, 51 comune şi 167 sate.

Populaţia judeţului era la 1 iulie 2007 de 283408 persoane şi reprezenta 1,3 % din populaţia României.

În economia judeţului Giurgiu se disting ca activităţi cu pondere semnificativă, agricultura, industria şi comerţul.

În cadrul industriei judeţului reprezentative sunt: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului, producţia de energie electrică şi termică, captarea, tratarea şi distribuţia apei, extracţia petrolului şi gazelor naturale, industria textilă şi a confecţiilor din textile.

În anul 1996 a luat fiinţă Regia autonomă “Zona Liberă “ Giurgiu amplasată în partea de sud-est a municipiului Giurgiu, pe o suprafaţă de 163.54 ha, care s-a transformat începând cu 01.06.2004 în societate comercială pe acţiuni.