Determinarea Gradului de Favorabilitate pentru Amenajarea unor Pârtii de Schi în Munții Suhard

Munţii Suhard sunt situaţi în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali, mai exact în Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei. Altitudinea maximă din această grupă muntoasă se înregistrează în vârful Omu – 1932 m.

Unele pante montane din aceşti munţi, cu expoziţii estice sau nord-estice au configuraţii topografice şi înclinări favorabile amenajării de pârtii de schi alpin. Aşa se explică intensa valorificare turistică a acestor munţi. Iubitorii practicării sporturilor de iarnă frecventează pârtia Dealul Negru – cu o lungime de 3000 km, cu o diferenţă de nivel de 400 m şi grad de dificultate mediu; pârtia Parc – cu o lungime de 900 km, cu o diferenţă de nivel de 140 m şi grad de dificultate mediu, având o înclinare de 28,5o, şi pârtia de schi fond situată pe Dealul Rotund, unde vara se fac antrenamente cu schi role.

Pentru determinarea arealelor cu favorabilitate ridicată pentru amenajarea unor pârtii de schii în această grupă muntoasă, este necesară obţinerea unei hărţi care să evidenţieze gradul de favorabilitate al amenajării pârtiilor. Harta obţinută impune un studiu al arealelor care prezintă gradul cel mai ridicat de favorabilitate al amenajării pârtiilor, un grad mediu, precum şi arealele care nu permit amenajarea acestora.

Înainte de începe lucrul propriu-zis şi obţinerea datelor necesare pentru a ajunge la rezultatul dorit, este obligatorie verificarea hărţii pe care lucram să fie georeferenţiată, pentru a nu obţine date eronate.

Obţinerea hărţii gradului de favorabilitate a amenajării unor pârtii de schi în Munţii Suhard, s-a realizat prin intermediul unor hărţi ajutătoare: harta limitelor teritoriale a Munţilor Suhard, suprapusă peste harta curbelor de nivel, harta pantelor, harta expoziţiei versanţilor şi harta utilizării terenurilor. Ultimele trei hărţi enumerate, au fost obţinute la rândul lor urmând o serie de paşi.

Prelucrarea datelor puse la dispozitie – harta limitelor teritoriale a Munţilor Suhard şi harta curbelor de nivel – s-a efectuat în programul Arcgis, mai exact în aplicaţia ArcMap, unde au fost încărcate cele două hărţi accesând comanda Add Files (+). Pe baza acestora s-a creat o hartă tridimensională (Model 3D) prin accesarea pictogramei semnificând o valiză roşie şi alegerea unor opţiuni

( 3D Analyst Tools – Raster Interpolation – Topo to Raster). Rezultatul acestor mici paşi va fi o fereastră unde va trebui adăugată harta, în prima căsuţă, şi limitele, în cea de a doua căsuţă (selectăm din listă - Boundery), după care se salvează.

Modelul tridimensional obţinut va ajuta la crearea celorlalte trei hărţi meţionate mai sus - harta pantelor, harta expoziţiei versanţilor şi harta utilizării terenurilor. Pentru harta pantelor şi a harta expoziţiei versanţilor se accesazează din nou opţiunea 3D Analyst şi se urmează paşii: 3D Analyst – Surface Analysis – Slope, rezultând harta pantelor; iar pentru harta expoziţiilor - 3D Analyst – Surface Analysis – Aspect. Harta utilizării terenurilor se crează accesând opţiunea Spatial Analyst – Convert – Features to Raster.

Toate hărţile noi obţinute se salvează, ulterior fiind reclasificate, pentru a atinge scopul pe care ni l-am propus iniţial. Reclasificarea hărţilor reprezintă de fapt stabilirea unor criterii valabile pentru toate cele trei hărţi.

Noi am optat pentru o numerotare de la 0 la 2, fiecare cifră reprezentând gradul de folosire în scopul amenajării unei pârtii în arealul respectiv. Reclasificarea s-a realizat prin accesarea opţiunii Spatial Analist – Reclassify, ajungându-se la rezultatele prezentate mai jos.

Pentru pante, clasificarea este următoarea:

0 - pante între 0o şi 10o, nefavorabile pentru amenajarea pârtiilor de schi, sunt plane;

1 - pante între 10o şi 15o şi pante peste 30o, prezintă un grad de favorabilitate redus;

2 - pante între 15o şi 30o, cele mai favorabile pentru pârtiile de schi, gradul de înclinare fiind mai pronunţat.