Dezvoltarea cartierului Crișan I din Municipiul Slatina și surse de poluare

LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A AREALULUI MUNICIPIULUI SLATINA

Municipiul Slatina este situat în sud- vestul ţãrii, la 44026'' latitudine nordicã şi 24021'' longitudine esticã, având o altitudine ce variazã între 134 m în partea de sud a oraşului şi 172 m în partea de nord, zona cea mai înaltã.

Fig. 1 – Municipiul Slatina – Spaţiul extravilan

(după ortofotoplanul zonei Slatina, scara 1:50 000, A.P.I.A., 2005)

Municipiul Slatina este situat în zona de nord a judeţului Olt, în partea de vest a Munteniei, pe Valea Râului Olt, pe ultimele coline ale Platformei Cotmeana (subdiviziune a Piemontului Getic), la contactul ei cu Câmpia Slatinei. Oraşul se aflã la extremitatea sud-vesticã a Platformei Cotmeana.

EVOLUŢIA SPAŢIALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A

MUNICIPIULUI SLATINA

Sãpãturile arheologice au demonstrat existenţa unei aşezãri umane pe vechea vatrã a oraşului Slatina, aparţinând culturii „de prund”. Cercetãri mai recente au dus la descoperirea unor resturi ceramice din cultura Vãdastra şi Coţofeni. Zona a fost locuitã şi de triburile geto-dacice. Pe raza municipiului s-au descoperit unelte agricole din fier, ceramicã romanã de lux (terra sigillata) şi comunã, precum şi tezaure monetare.

Slatina a fost atestatã documentar pentru prima datã în epoca medievalã, la 20 ianuarie 1368, printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutire de vamã la Slatina tuturor negustorilor braşoveni. În iunie 1522, Radu de la Afumaţi îi învinge pe turcii otomani la Slatina. În timpul domniei lui Vlad Vintilã (1532-1535) este emis un act care menţioneazã „cetatea de scaun Slatina”. Mihai Viteazul restaureazã mânãstirea Clocociov de la Slatina, ca rãsplatã pentru serviciile aduse de populaţie în demersurile sale politice.

În epoca modernã, Slatina a trãit din plin Revoluţia de la 1821. Aici, Tudor Vladimirescu s-a întâlnit cu cãpetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat în zonã stilul architectural „Tudor”. Slãtinenii s-au implicat activ în evenimentele politice care au urmat: Revoluţia de la 1848, Unirea Moldovei cu Ţara Româneascã din 24 ianuarie 1859, Rãzboiul de independenţã 1877, Rãscoala ţãrãneascã de la 1907, Marea Unire din 1918, Primul şi Al Doilea Rãzboi Mondial.

Harta Ţării Româneşti întocmită de Stolnicul Constantin Cantacuzino la 1700, zona Oltenia (Sursa:D.J.A.N.OLT)

Scara 1:278.000

Din documentele cartografice existente, se remarcă semnalările oraşului Slatina pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino apărută la Padova în anul 1700, important document de cunoaştere şi analiză a Ţării Româneşti de la începutul secolului al XVIII-lea (Popescu – Spineni, 1978)

În 1864, la Viena, a fost executată de Carol Pop de Szatmary, angajat de domnitorul A.I.Cuza, o hartă a Munteniei şi a Olteniei. Pe malul stâng al Oltului, Slatina apare între două sate, Pârliţi, la nord şi Clocociov, la sud, în prezent cartiere ale municipiului.