Diferențierile Regionale ale Componentelor de Bază ce Constituie Modul de Trai în Republica Moldova

Capitolul I. Locuinţa şi gospodăria individuală.

Casa (locuinţa) şi gospodăria reprezintă expresia materială fundamentală în conştiinţa populaţiei Republicii Moldova. În paralel cu consumul alimentar, informaţional, cu gradul său de cultură şi civilizaţie, locuinţa reprezintă elementul esenţial ce determină condiţiile de viaţă ale populaţiei şi modul său de trai. Pe bună dreptate, s-a afirmat că locuinţa personifică, în sine, „o sinteză în miniatură a vieţii rurale" [24, p. 188].

Locuinţa reflectă aspectul vieţii fizice, spirituale şi morale a mediului rural, ea constituie expresia exteriorizată a modului de trai şi a standardului la care s-a putut ridica acest mediu. Totodată, locuinţa şi gospodăria reprezintă elemente esenţiale ce caracterizează specificul unui popor, evoluţia acestora, redând însăşi istoria şi civilizaţia oricărei naţiuni.

Alegerea mediului locativ în calitate de componentă a modului de trai a fost determinată de caracteristicile acestuia şi de influenţa directă şi indirectă pe care o are asupra preferinţelor, aspiraţiilor, sistemului de valori al populaţiei acestui spaţiu geografic. Structura mediului construit, calitatea şi confortul locuinţei, gradul de înzestrare cu mijloace tehnice, începând cu materialele de construcţie utilizate, suprafaţă construită şi cea utilă, suprafaţa locuibilă - reprezintă elemente demne de luat în consideraţie în cercetarea modului de trai al populaţiei.

Locuinţa reprezintă punctul de legătură dintre om - familie, pe de o parte, şi locuinţă -mediu înconjurător, pe de alta. Această din urmă relaţie interesează geografii din punctul de vedere al acomodării la condiţiile de mediu, al gradul de autenticitate al gospodăriei, al evoluţiei dinamice a gospodăriei, precum şi factorii ce au influenţat schimbările calitative şi cantitative ale acesteia.

„Casa e aidoma vegetaţiei naturale”, - afirma T. Brunhes, în sensul că o casă este perfect adaptată mediului fizico-geografic local [25, p. 101].

Mediul locativ influenţează modul de trai al populaţiei în toate componentele sale materiale şi spirituale, reprezentând unul dintre punctele de reper esenţiale în viaţa fiecărui om. Viaţa fiecărui individ, sub aspectul trecerii în timp, poate fi divizată convenţional în timpul petrecut în mediul casnic şi în cel exterior lui. Cea mai mare parte a vieţii o petrecem în locuinţa, gospodăria pe care o construim. Este locul care ne uneşte ca familie, comunitate, neam, locul unde primim educaţie, ne formăm ca personalitate, de aici poate că reiese şi locul important pe care-l ocupă casa în sistemul de valori al populaţiei.

Locuinţa (casa), gospodăria reprezintă cartea de vizită a fiecărei familii, semn al bunăstării şi al afirmării în societate. Acest lucru este cu atât mai semnificativ pentru populaţia rurală, care este mai conservatoare, care-şi durează casa de sine stătător, şi care, până nu demult, se caracteriza printr-un înalt grad al statorniciei, iar gospodăria aici având o evoluţie constantă fără regres. Întemeierea unui cămin familial propriu rămâne a fi una dintre aspiraţiile de bază ale familiei moldoveneşti, construirea şi finisarea căruia cuprinde adesea un întreg ciclu de viaţă. Locuinţa reprezintă nu numai loc de reşedinţă, dar şi loc de odihnă, iar în mediul rural adesea serveşte şi ca loc de muncă. Locuinţa, la fel ca multe alte elemente ale economiei ţărăneşti, constituie o reflectare a mediului ambiant şi a adaptării populaţiei rurale la el. Mai multe componente ale locuinţei şi gospodăriei ţărăneşti sunt un rezultat al modului său de viaţă, expresia exteriorizată a sa. Construirea caselor, în general, ţine de producerea mijloacelor pentru viaţă, în care se reflectă condiţiile şi resursele naturale, nivelul de dezvoltare al tehnicii şi ştiinţei, gusturile populaţiei şi, implicit, modul său de viaţă. Motivele menţionate ne dau temei de a include în studiul realizat locuinţa şi gospodăria - drept componentă a modului de trai al populaţiei.

Dintre multiplele sensuri ale cuvântului „casă”, în literatura ştiinţifică, sunt sesizate cele cu sensul general de construcţie - arhitectură, cu sensul particular de familie - demografie, cu sensul de dotări materiale - etnografie, iar cu sensul mod de trai - noi propunem analiza elementelor distinctive, specifice ale casei, locuinţei, ca rezultat al unei convieţuiri îndelungate, pe acest teritoriu, a comunităţilor urbane şi rurale, sesizarea acomodărilor la condiţiile locale şi la modul de viaţă specific, precum şi modul de utilizare şi de dimensionare a spaţiilor funcţionale etc. În acest sens, propunem propriul demers de cercetare în context interdisciplinar în colaborare cu urbanismul, arhitectura, demografia, etnologia etc. Cu toate că reprezintă structuri individuale, casele şi gospodăriile, prin elementele constituente, pot fi sistematizate pe zone geografice. Deosebirile teritoriale, cauzate de numeroşi factori, constituie demersul principal al studiului locuinţei şi al gospodăriei.

Scopul urmărit în acest studiu este de a aprecia măsura în care sistemul locuinţă-gospodărie, prin toate componentele sale influenţează modul de trai al populaţiei, pe de o parte, şi viceversa, gradul în care, viaţa populaţiei, determinată de ocupaţiile ei, de modul de câştigare a existenţei, şi-au spus cuvântul asupra introducerii şi înrădăcinării unor elemente ce ţin de structura şi funcţionalitatea casei şi a gospodăriei. Dintre multiplele caracteristici ale sistemului casă-gospodărie ne-am axat pe cele ce constituie specificul local şi sunt în legătură directă sau indirectă cu modul de trai: structura, gradul de dotare, elementele distinctive înregistrate pe axele urban-rural, centru-periferie, elemente de evoluţie şi involuţie etc. Un alt obiectiv propus spre realizare în acest studiu a fost aprecierea schimbărilor structurale şi funcţionale ale caselor în condiţiile schimbării permanente a modului de trai, ca rezultat al noilor condiţii social-economice prin care trece republica.

Multitudinea şi complexitatea problematicii abordate a necesitat elaborarea unei metodologii adecvate, constând în:

- faza documentară, care cuprinde studierea literaturii de specialitate referitoare la locuinţă, în general, şi la cea individuală din oraş şi din mediul rural, în mod special;

- prelucrarea informaţiei cu privire la locuinţă, a datelor sistematizate sau în stare brută cu privire la locuinţă, incluse în fişele ultimului recensământ;

- studierea fişelor, clădirilor şi a gospodăriilor etc.

- informarea prin discuţiile purtate cu specialişti din domeniul arhitecturii, urbanizării, amenajării teritoriale etc.;

- elaborarea unor chestionare separate pentru studiul gospodăriilor şi al locuinţelor în sondajul „Modul de trai al populaţiei Republicii Moldova" (realizat în 2002-2003) şi includerea unui set de întrebări în cadrul proiectului internaţional de studiu al populaţiei „INTAS".

În baza documentării, au fost definite şi apreciate principalele caracteristici ale locuinţei şi gospodăriei din zonele studiate, corelarea dintre structura lor şi a modului de viaţă specific moldovenesc. Rezultatele înregistrate au constituit elemente de analiză a stării existente de fapt, cât şi a tendinţelor ce se prefigurează în condiţiile de tranziţie la economia de piaţă.