Distribuția temporară și spatială a gazelor cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene

1. Definirea indicatorului

Acest indicator prezintă emisiile antropice de gaze cu efect de seră în Europa începând cu anul 1990. Acesta analizează tendințele (total și pe sector), în raport cu obiectivele Comunitatăţii Europene și statele membre de la Kyoto pentru perioada 2008-2012.

Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiației reflectate de aceasta, care, în condițiile prezenței unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiației va fi reflectată înapoi spre suprafață.

Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.

Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră.

Trăsătura comună a tuturor gazelor de seră este că permit luminii Soarelui să pătrundă în atmosferă, dar capătă o cantitate din radiaţiile infraroşii care se emit şi, astfel, incălzeşte aerul.

Fig. 1 – Mecanismul de producere al gazelor cu efect de seră

2. Tipul indicatorului si corelarea lui cu alti indicatori din serie

Fiecare gaz cu efect de seră diferă prin capacitatea sa de a absorbi căldura şi durata staţionării în atmosferă, exprimate prin potenţialul de încălzire globală GWP –„Global Warming Potenţial”. GWP sau PGE (Efectul global potenţial) este o măsură a contribuţiei fiecărui gaz la încălzirea globală, comparativ cu cea a dioxidului de carbon. Indicatorul structural de mediu “emisii de gaze cu efect de seră” reprezintă cantităţile în tone/an de poluanţi ce sunt reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto. Toate ţările trebuie să realizeze progrese în ceea ce priveşte reducerea acestor gaze cu efect de seră. Principalele gaze cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O) şi metanul (CH4). Efectul global potenţial de seră (PGE), se exprimă în CO2 echivalent, CO2 având prin definiţie PGE egal cu 1, N2O multiplicându-se cu 310, iar CH4 cu 21.

O corelare foarte bună se poate face între proiecţia gazelor cu efect de seră şi volumul de deşeuri municipale.

În urma unui raport al Agenţiei Europene de Mediu din anul 2008, s-a constatat că în 2005, emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din gestionarea deşeurilor au reprezentat aproximativ 2% din emisiile totale la nivelul Uniunii Europene. Emisiile de metan, unul dintre cele şase gaze cu efect de seră controlate prin Protocolul de la Kyoto, sunt legate în mod special de agricultură (în mod deosebit de zootehnie) şi de operaţiunile de depozitare a deşeurilor municipale în Uniunea Europeană.

Directiva privind depozitele de deşeuri a UE poate contribui la atingerea obiectivelor UE în ceea cepriveşte reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră, de exemplu prin recuperarea metanului şi devierea deşeurilor municipale biodegradabile de la depozitele de deşeuri.

Prezenţa lor este, într-o oarecare măsură, benefică. Fără ele, temperatura medie la suprafaţa Pământului ar fi în jur de -18 grade Celsius - ceea ce n-ar fi deloc bine pentru viaţă. Aşadar gazele de seră ajută la menţinerea temperaturii la un palier mult mai propice – aproape +15 grade Celsius. Numai că, din pricina emisiilor din ce în ce mai mari de gaze de seră provocate de om, în vremurile moderne, temperatura medie a planetei creşte, ajungându-se astfel la schimbările climatice pe care le observăm cu toţii în jur. În general, CO2, opcupă primul loc pe listă, pentru că reprezintă 80 % din totalul emisiilor de gaze de seră. Atunci când se ard combustibili fosilizaţi (pertol, gaze naturale, cărbune) în case, maşini, uzine, şi combinate pentru producerea energiei electrice, sau atunci când se taie pădurile sau se produce ciment, în atmosferă se degajă CO2.

Prezenţa lor este, într-o oarecare măsură, benefică. Fără ele, temperatura medie la suprafaţa Pământului ar fi în jur de -18 grade Celsius - ceea ce n-ar fi deloc bine pentru viaţă. Aşadar gazele de seră ajută la menţinerea temperaturii la un palier mult mai propice – aproape +15 grade Celsius. Numai că, din pricina emisiilor din ce în ce mai mari de gaze de seră

provocate de om, în vremurile moderne, temperatura medie a planetei creşte, ajungându-se astfel la schimbările climatice pe care le observăm cu toţii în jur. În general, CO2, opcupă primul loc pe listă, pentru că reprezintă 80 % din totalul emisiilor de gaze de seră. Atunci când se ard combustibili fosilizaţi (pertol, gaze naturale, cărbune) în case, maşini, uzine, şi combinate pentru producerea energiei electrice, sau atunci când se taie pădurile sau se produce ciment, în atmosferă se degajă CO2.