Europenizare și metropolizarea orașelor din România

Ipoteze

Metropolizarea, reprezintă concentrarea puterilor în interiorul metropolelor. Concentrarea este un proces dinamic care vizează integrarea unor rețele urbane prin gestionarea eficientă a puterilor decizionale, economice, relaționale și culturale ale unui astfel de spațiu.

Procesul de metropolizare a fost influențat de complexitatea evoluției din ultimele douaă secole și de consecințele acesteia în economie, societate și mediu. Aceste trei mari sfere au stat la baza definirii schemelor naționale de dezvoltare spațială, în perspectivă inclusiv a schemei de dezvoltare spațială a Uniunii Europene.

Europenizarea, ca process, este puțin mai complex. În primul rând vorbim de o schimbare a granițelor externe, ne referim aici la Europa privită ca un continent, ajunge să fie o singură unitate politică, extinderea granițelor permite o mai bună cooperare între actorii acestui spațiu politico-economic.

Un alt impact pe care europenizarea îl are este îmbunătățirea relațiilor diplomatice dintre membrii, prin adoptarea unor măsurii pe care sunt obligate să le adopte fiecare actor din acest spațiu. Se pot încheia anumite conflicte, sau puse pe plan secundar, în plan principal fiind dezvoltarea durabilă a acestui spațiu care v-a fi benefică tuturor membrilor.

Putem deasemenea să vorbim despre impactul asupra sistemelor de guvernare naţionale şi sub-naţionale, sau impactul domestic al instituţiilor de la nivel european. În acest caz, europenizarea presupune divizarea responsabilităţilor şi puterilor între diferitele niveluri ale guvernării. Toate sistemele pe multinivele trebuie să asigure un echilibru între unitate şi diversitate, între coordonarea centrală şi autonomia locală. Prin aceasta, fenomenul implică adaptarea sistemelor naţionale şi subnaţionale la un centru politic european. Se pune problema a două cadre de discuţie pentru această latură a europenizării, adică învăţarea din experienţă şi selecţia competitivă. În primul caz, instituţiile se modifică în funcţie de experienţa acumulată şi de interpretarea răspunsurilor autorităţilor naţionale la măsurile luate de către centru. Acţiunile de succes sunt repetate şi astfel se asigură cursivitatea şi lipsa de fluctuaţii din procesul decizional central.

Europenizarea ca impact domestic nu se limitează la schimbări de politici sau structurale. Paradigmele şi valorile europene, identităţile sale au produs noi norme şi cutume care îşi dovedesc în mod constant şi gradat eficacitatea.

Ultima direcţie în care se realizează europenizarea este aceea politică, în care procesul devine un proiect politic avînd ca scop o Europă unificată şi mai puternică din punct de vedere politic. Gradul în care Europa devine o entitate politică din ce în ce mai importantă este legat atît de spaţiul teritorial, construirea de instituţii, adaptare domestică, cît şi de modul în care dezvoltarea europeană are impact asupra procedeelor şi modalităţilor de gestionare a relaţiilor cu alte state, regiuni şi entităţi din lume.

Metodologia și sursa datelor

Scopul lucrării este acela de a determina în ce măsură, orașele din România sunt integrate în procesul de europenizare și metropolizare, lucru care este natural și de așteptat în urma aderării la Uniunea Europeană. Cu toate acesta procesul de metropolizare se poate desfășura și fără aderarea la acest spațiu politico-economic, el fiind un process natural ce arată gradul de dezvoltare al unui oraș.

Pentru a îndeplinii scopul lucrării a fost construită o bază de date cu 5 indicatori, considerați esențiali în această analiză, ne referim aici la produsul intern brut raportat la numărul de locuitori, la exportui, importuri, numărul de turiști străini și numărul studenților străini care se află la studii în țara noastră.

Baza de date s-a realizat cu informații din baza de date online a Institutului Naținal de Statistică, fiind introduce datele din anul 2014, motivul fiind faptul că baza de date pentru acest an este completă și diferența de timp nu a fost considerate ca fiind un factor relevant în rezultatele finale ale acestei analize.

În urma completării bazei de date au fost întocmite, pentru fiecare indicator o hartă, folosind programul Philcarto și completate în programul Adobe Illustrator, acesta având rolul de a expune spațială a indicatorilor și pentru a oferii cititorului o mai bună oportunitate de analiză și înțelegere a analizei și rezultatelor lucrării.

După acest pas a urmat inserarea hărților în documentul principal și realizarea unei interpretări a fiecăreia și explicarea proceselor care au stat la baza indicatorilor prezenți pe această hartă, cititorul fiind liber în a interpreta materialele grafice după libera înțelegere a acestuia.

După acest pas urmând a fi trase concluziile analizei de către autor, astfel afirmându-se sau infirmându-se ipotezele initială.

În același timp pentru a determina claritatea și relevanța analizei, aceasta v-a fi analizată de o sursă exterioară, mai experimentată și cu o părere obiectivă, această fiind mult mai capabilă pentru a determina dacă analiza este relevantă sau nu.