Fenomene atmosferice de risc cu viteză de apariție intermediară - brumă și chiciură tare

In noptile senine, calme si reci, de toamna sau primavara si iarna, corpurile de pe pamant se racesc foarte mult.Vaporii de apa care vin in atingere cu aceste corpuri, se condenseaza, iar picaturile de apa ingheata, formand un strat fin alb-stralucitor, ca urmare a racirii radiative nocturne.

Bruma reprezinta depunerea pe suprafata solului sau a obiectelor de pe sol, a unor cristale fine de gheata albicioasa avand adesea forme de solzi, ace, pene sau evantaie.

Din aceasta cauza se numeste si bruma de radiatie. Depozitul de gheata format astfel poate atinge grosimi de 1-3 mm, uneori peste 5mm.

Frecventa cea mai mare a brumei abundente se constata la temperaturi ale aerului cuprinse intre -2 si -3˚C.

Ea se depune in cantitati mai mari pe suprafetele superioare, putin inclinate, ale obiectelor plate(frunze, acoperisuri) situate in apropierea unor surse de umezeala(lacuri, mlastini).

Daca racirea radiativa este puternica, bruma se depune si in jurul conductorilor aerieni avand insa o grosime mai mare in partile superioare ale acestora si mai mica pe cele inferioare.

In general, depunerile de bruma sunt favorizate de timpul calm sau cu vant slab(intre 0 si 2m/s), senin sau cu nori subtiri si umed (umezeala relativa peste 80%). Ea dispare, de regula, prin evaporare si, mai rar, prin topire.

Cele mai favorabile conditii de producere a brumei sunt cele anticiclonice, caracterizate prin calm atmosferic, insolatie mare ziua si radiatie afectiva mare noaptea care determina coborarea temperaturii sub punctul de inghet si sublimarea vaporilor de apa cuprinsi in startul de inversiune de la sol.

Cele mai periculoase brume sunt cele care se produc in afara sezonului lor, in anotimpurile de tranzitie de la iarna la vara si invers, cand are loc o alternanta a advectiilor de aer rece, dinspre nord, cu cele de aer cald dinspre sud, pana cand se stabileste tipul de circulatie predominant pentru anotimpul respectiv.

Nuantarile regionale si locale ale efectelor dezastruoase ale brumelor se datoreaza interactiunii proceselor dinamice cu caracteristicile suprafetei active, in special cu barajul orografic al Carpatilor. Datorita influentelor climatice exterioare care se suprapun peste relieful tarii cu o arhitectura altitudinala in trepte, datele medii de producere a brumei sunt variabile in timp si spatiu.