Fenomene de risc și hazard geomorfologic în arealul șoselei de centură a Sucevei

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Motivarea alegerii temei, scopul și finalitățile cercetării.

Cercetările de teren din sectorul Suceava - Mihoveni - Pătrăuți (sectorul șoselei de centură din partea de sud și sud-vest a municipiului Suceava) au ca obiective punerea în evidență a unor fenomene de risc și hazard geomorfologic asupra mediului. Am ales această temă deoarece locuiesc în proximitatea șoselei, sunt familiarizat cu spațiul geografic și deseori am observat, în acest areal, numeroase procese și fenomene geografice care au ca factori declanșatori atât condițiile naturale favorizante, cât și activitatea umană. Aplicațiile în teren efectuate cu profesorul meu de geografie - dl. Constantin Cocerhan, încă din clasele gimnaziale, în orizontul local, inclusiv îndrumările practice și bibliografice oferite de-a lungul anilor, mi-au stârnit interesul și dorința pentru a cerceta aceste fenomene. În plus, în peisaj a apărut un nou component - șoseaua de centură, a cărei construire a generat aspecte noi, unele controverse legate de amplasament, fonduri și investiții, altele de impact în mediu prin intervenții care au amplificat dinamica peisajului. De asemenea, impactul social puternic asupra comunități locale și a mass-media, prin nefinalizarea la termen a proiectului, amânarea și tergiversarea lucrărilor, au constituit alte motive pentru abordarea acestui subiect.

Prezenta cercetarea se încadrează în domeniul geografiei mediului, având interferențe și cu alte ramuri și anume geomorfologia și geografia socială.

1.2. Obiectivele studiului. Cercetarea are următoarele aspecte distincte: cunoașterea factorilor de condiționare a riscurilor și hazardurilor geomorfologice, identificarea fenomenelor și stabilirea zonelor de risc și hazard geomorfologic, prin observații și cartări directe în teren, descrierea impactului în peisaj, apărute în urma construirii șoselei de centură, pe traseul DN:85 - Suceava - Moara - Șcheia - Zidul Morții - Mihoveni - Pătrăuți, cuantificarea modificărilor apărute în peisaj, în două areale distincte de pe traseul șoselei - Bazinul Hagigadar și bazinul Săliște și emiterea unor măsuri preventive și stabilizatoare de gestionarea fenomenelor de risc și hazard cercetate, care s-au amplificat în urma acestei intervenții antropice.

Realizarea acestor obiective a presupus cunoașterea condițiilor și mecanismelor care determină riscurile și hazardurile geomorfologice, stabilirea corelațiilor în raport cu factorii genetici: litologie, aspecte ale reliefului, condiții de ordin climatic, hidrografic și biopedogeografic, în corelație strânsă cu factorul antropic, analize cantitative și calitative evidențiate pe suporturi grafice și hărți.

1.3. Finalitățile studiului, bazate pe observațiile și măsurătorile efectuate în teren, coroborate cu informațiile din studiile geografice de specialitate, s-au concretizat în: identificarea și localizarea spațială a fenomenelor de risc și hazard geomorfologic, prin observații directe în teren; clasificarea, descrierea proceselor și fenomenelor și transpunerea acestora pe două hărți speciale, realizate în programul Paint; evidențierea și analiza factorilor declanșatori și cercetarea amănunțită a două areale critice - Hagigadar și Săliște; inventarierea riscurilor geomorfologice, stabilirea impactului pe plan ecologic și economic și avansarea unor măsuri de ordin practic și preventiv privind stabilizarea și prevenirea fenomenelor de risc și hazard geomorfologic din sectorul cercetat.

1.4. Fundamentarea științifică, metode și procedee de cercetare utilizate

Suportul teoretico-științific al cercetării s-a axat pe studierea lucrărilor de specialitate (geografie fizică, geografia mediului, geomorfologie și metodologia cercetării) cuprinse în bibliografie. Dintre lucrările de bază consultate, cităm: Armaș, Iulia, (2006), Risc și vulnerabilitate. Metode de evaluare aplicate în geomorfologie, Florina Grecu, (2004), Hazarde și riscuri naturale, (1997 b.), Fenomene naturale de risc, geologice și geomorfologice, V. Băcauanu și C. Martiniuc, (1964), Contribuții la studiul geomorfologic al teritoriului orașului Suceava; V. Băcauanu, N. Barbu, Maria Pantazică, Al. Ungureanu, (1980), Podișul Moldovei; D. Bălteanu, (1983), Experimentul de teren în geomorfologie; C. Cocerhan, (2009), Dinamica versanților în zona Zamca (Suceava); Grigore Posea, (1976), Geomorfologie; M. Grigore, (1978), Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief; M. Rădoane și colaboratorii, (2001), Geomorfologie ș. a.

1.4.1.Metodele și procedeele dominante utilizate în cercetarea noastră au fost: analiza geografică, pentru evidențierea rolului unor elemente geografice, în ansamblu, ca suport de manifestare și desfășurare a proceselor geomorfologice; observarea geografică, măsurătorile și cartarea în teren, cu scopul identificării elementelor definitorii și stabilirii fenomenelor de risc și hazard geomorfologic; metoda cartografică - care a presupus și utilizarea unor programe de realizare a reprezentărilor și de prelucrare informatizată a hărților (Picassa, Paint, Excel, Correl Draw X 6) și care a servit la realizarea graficelor, care redau fenomenele calitativ și cantitativ, a suporturilor cartografice, ce evidențiază tipologia și desfășurarea spațială a elementelor cercetate. Am prelucrat și analizat hărțile topografice la scara 1:25 000, pe care le-am folosit în cercetarea de teren. Am folosit metoda diagnostică pentru a reflecta caracteristicile situației actuale; metoda prognostică pentru posibilele evoluții ale riscurilor în zonă și posibilități de amenajare, iar sinteza a fost utilizată pentru a evidenția unele legături logice și a identifica impactul proceselor în teritoriu.

În realizarea acestei lucrări ne-au fost utile și unele observații mai vechi (din anii 2009, 2010, respectiv 2013) pe care le-am realizat direct în teren. Acestea ne-au permis să vedem corelativ, retrospectiv, dar și prospectiv evoluția și impactul generat de intervenția antropică declanșată, începând cu anul 2008, când a început construirea rutei ocolitoare a Sucevei.

1.5. Contribuția personală și originalitatea acestei lucrări constau în următoarele aspecte: am identificat fenomenele de risc și hazard geomorfologic direct în teren prin observații, cartări, măsurători și fotografieri; am analizat informațiile privind dinamica fenomenelor de risc și hazard geomorfologic din literatura de specialitate, la modul general, pentru că nu există studii amănunțite (cercetarea noastră este prima pentru acest sector), și le-am transpus în practică pentru spațiul cercetat - ruta ocolitoare a Sucevei.

Aceste două demersuri de bază ne-au permis să identificăm, să clasificăm și să descriem fenomenele geomorfologice de risc și cele cu potențial de hazard, să precizăm clar cauzele declanșatoare, să descriem procesele, formele existente, să realizăm o tipologie a fenomenelor de risc geomorfologic să precizăm impactul și să stabilim măsuri de stabilizare și prevenire. De asemenea, contribuția personală constă în realizarea suporturilor ilustrative - schițe de hărți, hărți speciale, fotografii, scheme; conceperea suporturilor argumentative și explicative - diagrame climatice, tabele, prezentarea Power Point).