Habitatul uman și calitatea mediului în orașul Slatina

CALITATEA MEDIULUI IN ORASUL SLATINA

Municipiul Slatina, ca mare aglomerare urbană pentru întregul spaţiu geografic al judeţului Olt este situat în sud-sud vestul ţării, la 44°26’’ latitudine nordică şi 24°21’’ longitudine estică, având o altitudine ce variază între 134 m în partea de sud a oraşului şi 172 m în partea de nord, zona cea mai înaltă.

Limite administrative

În Nord se află satul Proaspeţi din Comuna Curtişoara şi Comuna Cireaşov (din 1968 comună suburbană a Slatinei ); în Vest peste Olt se află Slătioara (comuna suburbană); în Est se află Valea Oboga şi Valea Dârjovului, Comuna Buiceşti, Valea Mare, Recea, Turia; în Sud terenurile agricole ale Comunei Brebeni şi cu Comuna Milcov. Vatra actuală a oraşului s-a extins prin alipirea satului Clocociov şi a satului Pârliti din Comuna Cireaşov, care, în prezent este parte integrantă din acest oraş şi s-a extins mai ales prin porţiunea Nord-Estică între DN65 şi linia SNCFR Craiova – Bucureşti, unde de altfel, s-a construit platforma industrială a oraşului.

Evoluţia spaţială a localităţii urbane este demonstrată prin documentele vremii, astfel încât, prin valorile suprafeţei oraşului din anii 1938, respectiv 1950 de 33kmp, când s-a constat o stagnare a extinderii sale, datorate evenimentelor din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial, în 1968 aria acestuia s-a mărit la 48kmp, ca urmare a politicilor de urbanizare specifice regimului comunist, menţinându-se la aceeaşi valoare până în 1972.

Calitatea factorilor de mediu

Factorii de mediu (apă, aer, sol, subsol, faună şi floră) au suferit sub impactul activităţii omului modificări cantitative şi calitative importante, mai ales în ultimele decenii, ca urmare a valorificării intensive a resurselor naturale, cât şi a concentrării diferitelor ramuri industriale în zona Slatina.

Lipsa unor măsuri de protecţia mediului, neglijate ani îndelungaţi sub presiunea cerinţelor economice, a avut un impact negativ. La asta se adaugă lipsa unor preocupări privind educaţia şi formarea unor cunoştinţe economice în rândul populaţiei şi al conducătorilor unităţilor economice.

CALITATEA AERULUI

Principalele unităţi ce contribuie la poluarea aerului în judeţului Olt sunt:

- Unităţile de pe platforma industrialăSlatina, care evacuează în atmosferă noxe după cum urmează: pulberi de cocs, gudroane, hidrocarburi, fluor, dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, etc. Acestea sunt : S.C. ALRO S.A., S.C. ELECTROCARBON S.A., S.C. ALPROM S.A.

S.C. ALRO S.A. Slatina emite în atmosferă polunti ca: fluor formă de acid fluorhidric, săruri de fluor, pulberi de cocs, dioxid de carbon, monoxid de carbon şi hidrocarburi.

POLUAREA CU PULBERI ÎN SUSPENSIE ŞI PULBERI SEDIMENTABILE

1. POLUĂRI CU PULBERI ÎN SUSPENSIE

Pentru pulberile în suspensie valorile concentraţiilor medii anuale nu au depăşit concentraţia medie anuală (0,075 mg/mc).

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe cauze: industria metalugică şi industria siderurgică care eliberează în atmosferă cantităţi însemnate de astfel de pulberi, centralele termice care utilizează combustibili solizi şi traficul rutier.

2. POLUĂRI CU PULBERI SEDIMENTABILE

În judeţul Olt monitorizarea calităţii aerului pentru pulberi sedimentabile în anul 2002 s-a efectuat în 29 de puncte de prelevare. În urma analizelor gravimetrice s-a ajuns la concluzia că valorile găşite au depăşit frecvent CMA (17g/mp/lună). Pe ansamblul municipiului, emisiile anuale raportate la numărul de locuitori sunt apropiate de mediile pe întreaga ţară. La indicatorii oxizi de sulf şi dioxizi de carbon, emisiile specifice sunt mai mici decât mediile pe ţară. Emisiile de poluanţi în atmosferă au scăzut în ultimii ani, faţă de anul 1989, în principal datorită reducerii producţiei, cât şi a introducerii de tehnologii noi.